Un grup format din 13 deputați PSD a depus la Senat, pe data de 15 septembrie, proiectul de lege B509/2026, care vizează modificarea legislației privind cetățenia. Inițiativa propune revizuirea articolelor 10 și 11 din Legea cetățeniei, concentrându-se pe mecanismele prin care descendenții foștilor cetățeni români pot solicita acest statut. Proiectul este privit cu o încărcătură istorică semnificativă, având un impact direct asupra comunităților românești din Republica Moldova și Ucraina.
Discuția privind aceste modificări legislative este strâns legată de realitatea istorică a frontierelor din regiune. În iunie 1940, prin Pactul Molotov-Ribbentrop, Uniunea Sovietică a impus cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei către regimul sovietic. Această mutare forțată a frontierelor a creat o ruptură teritorială care a afectat generații întregi de români. Astăzi, geografia actuală a comunităților din Republica Moldova și Ucraina reflectă direct această redesenare a granițelor efectuate de puterea sovietică.
Problematica ridicată de proiectul de lege implică și aspecte legate de securitate și integritatea procedurilor de redobândire. Există întrebări privind necesitatea acestor schimbări, în contextul în care eventualele fraude sau rețelele care falsifică acte genealogice ar trebui tratate prin investigații și sancțiuni. Se pune sub semnul întrebării de ce nu se utilizează instrumente precum digitalizarea arhivelor sau verificări interinstituționale mai severe pentru a gestiona vulnerabilitățile actuale ale sistemului de cetățenie.
Inițiatorii proiectului se confruntă și cu o aparentă contradicție politică în cadrul propriului partid. În ianuarie 2026, PSD solicita intervenția urgentă a autorităților în problema dublei cetățenii pentru românii din Ucraina, însă la nouă luni distanță, parlamentarii aceluiași partid propun modificarea legii. Această schimbare de abordare necesită explicații clare privind problemele concrete pe care partidul încearcă să le rezolve prin noua legislație propusă.
Impactul acestor măsuri asupra comunităților din Republica Moldova și Ucraina este unul crucial, deoarece cetățenia reprezintă o legătură juridică istorică. De decenii, familiile au rămas despărțite de frontierele impuse de istorie, iar generațiile următoare s-au născut cetățeni sovietici din cauza mutării granițelor. Modificarea legii nu poate fi abordată doar ca o procedură contabilă, având în vedere riscul ca barierele istorice să devină obstacole juridice pentru descendenții românilor.
În contextul actual, legislația privind cetățenia română rămâne un instrument esențial pentru menținerea identității comunităților din afara granițelor de stat. Procesul de redobândire a cetățeniei este reglementat de norme care trebuie să echilibreze nevoia de securitate a statului cu drepturile istorice ale populației românești din zonele afectate de schimbările de teritorii din perioada sovietică.