Un nou proiect de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a Codului civil a generat controverse în mediul legislativ. Inițiativa, înregistrată la Senat sub numărul B563/2026 la data de 14 octombrie 2026, propune extinderea listei de activități rezervate exclusiv avocaților și impune reglementări stricte pentru contractele care necesită forma scrisă. Proiectul a fost semnat de parlamentari de la PSD, PNL, USR, AUR și PACE, însă USR a decis ulterior să nu susțină această inițiativă.
Una dintre cele mai importante schimbări vizează obligativitatea ca anumite contracte să fie întocmite de avocat atunci când legea impune forma scrisă sub semnătură privată. Această măsură ar putea afecta procesul de modificare a contractelor existente și contractele încheiate prin mijloace electronice. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a avertizat că această schimbare ar putea crește semnificativ costurile suportate de persoane fizice și firme. El a subliniat că astfel de prevederi ar putea implica redactarea de către avocați a unor acte precum angajările, actele adiționale pentru mărirea salariului sau asigurările.
Proiectul introduce, de asemenea, o definiție nouă pentru consultanța juridică, aplicabilă indiferent de tehnologia sau mijlocul utilizat pentru furnizarea serviciilor. Această prevedere este privită cu scepticism de antreprenorul Radu-Sebastian Amariei, care consideră că reprezintă un risc pentru platformele de inteligență artificială și instrumentele precum ChatGPT sau Claude. Radu-Sebastian Amariei a interpretat formularea ca pe o amenințare pentru serviciile digitale care oferă recomandări juridice individualizate, sugerând că aceste platforme ar putea fi eliminate de pe piață.
Un alt punct critic este posibilitatea ca Uniunea Națională a Barourilor din România să solicite instanței încetarea unor activități online care încalcă legea. Procedura judiciară ar urma să fie accelerată, cu primul termen de judecată stabilit în maximum 5 zile de la înregistrarea cererii. Radu-Sebastian Amariei a descris acest mecanism drept o formă de cenzură pe internet, iar Alexandru Dimitriu a avertizat că aplicațiile de inteligență artificială ar putea fi oprite prin instanță în doar câteva zile la cererea barourilor.
În plus, proiectul propune sancționarea penală cu închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru utilizarea fără drept a denumirilor profesionale sau a însemnelor specifice avocaturii. Sancțiunea ar viza și folosirea unor expresii care pot induce publicul în eroare cu privire la statutul de avocat, inclusiv pe site-uri sau rețele de socializare. Lista activităților avocaților ar urma să fie extinsă cu servicii de executor testamentar, consiliere judiciară, tutelă specială și activități de arbitraj, ceea ce ar putea afecta alte profesii.
Modificările legislative propuse vin într-un context în care reglementările privind profesiile juridice și digitale sunt în continuă evoluție la nivel european. Deși proiectul vizează organizarea internă a profesiei, impactul asupra mediului de afaceri și asupra utilizării tehnologiilor emergente rămâne un subiect de dezbatere intensă în cadrul parlamentului și în opinia publică.