Partidul Național Liberal a reacționat oficial în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului, afirmând că această hotărâre validează poziția Guvernului Bolojan. Conform comunicatului emis de partid, instanțele judecătorești nu pot decide în locul Executivului modul în care sunt utilizate fondurile publice. PNL susține că decizia CEDO confirmă faptul că Guvernul a acționat corect în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților.
PNL subliniază că decizia instanței de la Strasbourg întărește un principiu pe care premierul Ilie Bolojan l-a susținut constant în perioada de mandat. Aceasta vizează faptul că deciziile privind alocarea resurselor publice aparțin exclusiv Guvernului și Parlamentului, nu sistemului judiciar. Partidul consideră că prin măsurile de eșalonare și reeșalonare a plăților, precedentul Executiv a urmărit un obiectiv legitim, reprezentat de protejarea echilibrului bugetar al statului român.
În comunicat, reprezentanții PNL au evidențiat și observațiile făcute de CEDO cu privire la riscul existenței unor conflicte de interese în sistemul de justiție. Instanța europeană a atras atenția asupra situației în care magistrații pronunță hotărâri care îi avantajează direct, în special în ceea ce privește drepturile salariale. PNL consideră că această observație este extrem de importantă și trebuie analizată cu responsabilitate de instituțiile românești pentru a elimina astfel de riscuri pe viitor.
Partidul afirmă că, deși respectarea hotărârilor judecătorești și independența justiției sunt principii fundamentale, acestea trebuie să funcționeze în limitele separației puterilor în stat. PNL susține că Ilie Bolojan a acționat corect apărând competențele constituționale ale Guvernului și interesul general, în ciuda conflictului generat cu conducerea ÎCCJ. Pentru liberali, decizia CEDO confirmă îndreptățirea Guvernului de a lua măsurile bugetare necesare în interesul statului.
Disputa dintre Guvernul României și ÎCCJ a vizat eșalonarea restanțelor salariale ale magistraților, după ce cinci judecători au reclamat la CEDO încălcarea dreptului la proprietate. Instanța europeană a respins cererile acestora, subliniind în același timp posibilele conflicte de interese în procesul majorărilor salariale. Această cauză, Pușcașu vs. Romania, a pus în discuție modul în care deciziile de alocare a banilor publici sunt luate de instanțele judecătorești.
Contextul juridিক al gestionării resurselor publice a fost marcat și de alte tensiuni între puterea legislativă și cea executivă. În trecut, Curtea Constituțională a constatat conflicte de natură constituțională între Parlament și Guvern, de exemplu în cazul ordonanței SAFE. Aceste evenimente evidențiază complexitatea raporturilor dintre instituțiile statului atunci când este vorba despre gestionarea fondurilor și aplicarea normelor de buget.