Parlamentul a respins, miercuri, cabinetul condus de Siegfried Mureșan, care nu a reușit să obțină votul de învestitură necesar pentru formarea Guvernului. Din totalul de 197 de voturi exprimate în cadrul ședinței, doar 182 de parlamentari au votat pentru învestirea noului Executiv, în timp ce 15 au votat împotrivă. Această decizie marchează a doua oară când un premier desemnat de președintele Nicușor Dan nu primește sprijinul legislativ, după cazul anterior al lui Adrian Veștea.
Rezultatul votului a fost anticipat de liderii partidelor implicate în procesul de formare a unei coaliții. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat înainte de ședință că este dificil de atins pragul de 233 de voturi necesar pentru învestitură. Coaliția formată din PNL, USR și UDMR, care l-a susținut pe Siegfried Mureșan, deținea în jur de 170 de mandate, iar liderul UDMR a estimat că numărul voturilor de susținere nu va depăși pragul de 170 sau 171 de parlamentari.
Partidele PSD și AUR, care însumează împreună 218 parlamentari, au ales strategii diferite pentru a nu susține cabinetul propus. Parlamentarii AUR au optat pentru absență, neintrând în sala de ședințe, în timp ce reprezentanții PSD au fost prezenți în Parlament. Aceștia din urmă au rămas în bănci și nu au participat la vot, acțiunea lor având scopul de a asigura respectarea cvorumului necesar pentru desfășurarea procedurii legislative de învestitură a noului Guvern.
În cadrul prezentării programului de guvernare, Siegfried Mureșan a subliniat prioritățile fiscale și promisiunea de predictibilitate pentru cetățeni și mediul de afaceri. Premierul desemnat a afirmat că cota unică va rămâne neschimbată și a propus reducerea TVA-ului de la 21 la 19% imediat ce va fi posibil. De asemenea, a promis că jumătate din economiile rezultate prin reforma statului vor fi direcționate către oameni prin reducerea taxelor pe muncă, precum și indexarea pensiilor și a alocațiilor în anul 2027.
Situația actuală duce România spre posibila dizolvare a Parlamentului, conform prevederilor constituționale. Conform articolului 89 din Constituție, șeful statului poate decide dizolvarea legislativului după consultarea liderilor grupurilor parlamentare. Această măsură poate fi aplicată doar dacă nu s-a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după ce au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Procesul de formare a unui nou Guvern în România este reglementat strict de Constituție pentru a evita blocajele politice prelungite. În cazul în care nicio propunere de cabinet nu obține încrederea Parlamentului în termenele legale, președintele are prerogatiile necesare pentru a relua consultările sau pentru a solicita organizarea unor noi alegeri, în condițiile în care sunt îndeplinite toate criteriile juridice prevăzute de lege pentru dizolvarea legislativului.