Fostul vicepremier PNL, Oana Gheorghiu, a criticat dur modul în care PSD gestionează informațiile privind situația bugetară a țării. Într-un mesaj publicat pe Facebook, aceasta a evidențiat contradicțiile dintre ceea ce scrie în Programul de guvernare al actualului Guvern și declarațiile oficiale ale liderilor social-democrați. Gheorghiu susține că partidul recunoaște succesul ajustărilor bugetare în documentele oficiale, însă le prezintă ca pe un eșec în spațiul public.
Conform declarațiilor sale, Programul de guvernare al Guvernului Luca Niculescu menționează că România va intra în perioada 2027-2028 după o ajustare bugetară necesară care produce rezultate. Documentul precizează că, după primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash s-a redus de la 4,51% la 2,89% din PIB. Totuși, Oana Gheorghiu notează că PSD susține public că România a ajuns la un deficit de 9,2% din PIB în trimestrul II din 2026, invocând date de la Eurostat.
Fostul vicepremier a explicat că PSD compară „mere cu pere” prin utilizarea unor metode de calcul diferite pentru a crea confuzie. Ea a menționat că, în primele șase luni din 2025, deficitul cash era de 3,64% din PIB, în timp ce în aceeași perioadă a anului 2026, acesta a scăzut la 2%. De asemenea, a subliniat că deficitul ESA a scăzut de la 3,6% la 3,4%, argumentând că problema nu este falsitatea cifrelor, ci alegerea unor date care oferă o imagine incompletă.
Oana Gheorghiu a afirmat că reducerea deficitului a implicat costuri pentru economie și cetățeni, dar a fost o măsură necesară. Ea a criticat faptul că PSD, odată ajuns la guvernare, promite creșteri de salarii, pensii și reduceri de taxe, deși realitatea financiară este diferită. În opinia sa, în loc să spună adevărul despre lipsa resurselor, partidul preferă să caute vinovați, vizând în mod repetat pe Ilie Bolojan.
În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că Guvernul condus de Ilie Bolojan a lăsat datorii de peste 30 de miliarde și a generat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Grindeanu susține că acțiunile anterioare au sacrificat economia și au adâncit criza, promițând că social-democrații vor schimba direcția țării. Aceste acuzații fac parte dintr-un conflict politic intens privind gestionarea bugetului de stat.
Discuțiile privind deficitul bugetar și politicile de austeritate apar frecvent în cadrul dezbaterilor politice din România, influențând percepția publică asupra stabilității economice. Monitorizarea indicatorilor de la Eurostat și a raportărilor de la Ministerul Finanțelor rămâne esențială pentru evaluarea reală a sănătății financiare a statului și a impactului măsurilor de ajustare asupra populației.