Marcel Ciolacu a confirmat pentru Știrile ProTV că a decis amânarea nuntei cu partenera sa, Sorina Docuz. Deși a menționat că rămâne împreună cu iubita sa, acesta a precizat că relația lor va continua după modelul prezidențial. Decizia vine într-un moment în care partenera sa a fost subiectul unui scandal legat de o piesă de îmbrăcăminte purtată la un eveniment recent.
Controversa a pornit de la o blană purtată de Sorina Docuz, care a fost comparată inițial cu un produs de șinșila evaluat la 17.000 de euro pe un site de profil. Marcel Ciolacu a intervenit pentru a liniști opiniile publice, afirmând că obiectul respectiv este de iepure și nu de șinșila. El a declarat că a achiziționat blana cu suma de 500 de euro dintr-un bazar, o afirmație susținută și de o vânzătoare din Istanbul.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a vorbit despre impactul imaginii transmise de liderii social-democrați, regretând percepția creată în rândul cetățenilor. Acesta a menționat că partenerele liderilor PSD au apărut în blănuri naturale și accesorii de la firme faimoase la botezul fiului lui Alfred Simonis. Sorin Grindeanu a subliniat că această situație este problematică pentru românii care au resimțit măsurile de austeritate aplicate în ultimul an.
În cadrul declarațiilor sale, Sorin Grindeanu a susținut că liderii PSD au sărăcit alături de restul populației. El a afirmat că puterea de cumpărare a scăzut pentru toată lumea și a încercat să își justifie propria garderobă în fața jurnaliștilor. Președintele PSD a precizat că ceasul său nu este unul de zeci de mii de euro și că pantofii purtați provin de la un brand românesc, nu de la Loro Piana.
Acuziile au fost intensificate de deputatul PNL Alexandru Muraru, care l-a catalogat drept ipocrit pe Sorin Grindeanu. Alexandru Muraru a susținut că liderii PSD nu regretă faptele în sine, ci doar faptul că opulența lor a devenit publică. Deputatul a vorbit despre o rețea de neamuri și de cumetri care ar fi afișat o opulență sfidătoare în afara ochiului public.
Această dispută politică și socială apare într-un context în care partidele de opoziție și liderii politici monitorizează constant nivelul de trai al populației. Discuțiile despre puterea de cumpărare și despre modul în care liderii își gestionează resursele personale devin frecvente în dezbaterile publice din România, influențând percepția alegătorilor asupra responsabilității sociale a partidelor politice.