Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a solicitat ca indexarea pensiilor și a salariilor din sistemul bugetar să fie aplicată începând cu data de 1 ianuarie. Într-un interviu acordat postului B1 TV, liderul partidului a subliniat necesitatea acestui demers pentru a compensa impactul inflației. El a argumentat că această măsură este esențială pentru a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor români, în special a celor cu venituri mici.
Kelemen Hunor a respins ideea că noul cabinet format de PSD și tehnocrați, condus de Luca Niculescu, ar moșteni dificultăți financiare de la guvernarea precedentă. El a declarat că Guvernul Bolojan nu a lăsat nicio „moștenire grea” pentru actuala administrație, amintind că până în luna aprilie, UDMR și PSD au guvernat împreună. Liderul a menționat că bugetul a fost elaborat în comun, contestând astfel narativele despre dificultățile economice moștenite.
În ceea ce privește mecanismul de ajustare, președintele UDMR a indicat faptul că indexarea trebuie să se facă pe baza inflației din 2025, conform prevederilor legale. El a observat că în ultimii doi ani nu s-au mai efectuat astfel de indexări, situație care devine insuportabilă. Kelemen Hunor a menționat că creșterea prețului energiei și a TVA-ului, alături de inflația mare din 2025 și 2026, afectează direct nivelul de trai al populației.
Referitor la sectorul angajaților, Kelemen Hunor a propus adoptarea unei noi legi a salarizării, în loc de simple ajustări. El a precizat că proiectul legislativ necesită doar mici modificări pentru a putea fi implementat. Deși nu s-a ajuns la un consens total, liderul a susținut ideea ca această lege să fie finalizată înainte de adoptarea bugetului, pentru a asigura stabilitatea veniturilor din sistemul bugetar.
Discuțiile privind legea salarizării unitare au fost dificile, deoarece partidele PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un acord politic. Kelemen Hunor a explicat că au existat dispute pe anumite teme, precum stabilirea bazelor de calcul sau coeficienții pentru sectorul culturii, incluzând muzeele și bibliotecile. De asemenea, au fost necesare corecții în domeniile sănătății și învățământului pentru a finaliza documentul.
Această situație de blocaj legislativ a apărut într-un moment critic pentru finanțarea europeană. Dacă legea salarizării nu era adoptată până la data de 31 august, România risca pierderea sumei de 770 de milioane de euro, care reprezintă un jalon din cadrul PNRR. Lipsa consensului social și politic a întârziat procesul de armonizare a salariilor în sectorul public.