Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că în toate partidele politice există oameni raționali cu care se poate colabora pentru a realiza lucruri concrete. Această afirmație a fost făcută în cadrul evenimentului Rethink România 2026 - "O viziune pentru România", unde fostul premier a analizat dinamica politică și dificultățile de guvernare. Bolojan a subliniat că, în schimb, lucrul cu persoanele pe care le-a numit „golani” reprezintă o barieră majoră în realizarea de proiecte.
Ilie Bolojan a explicat faptul că prezența oamenilor normali în politică este esențială pentru creșterea densității de normalitate în acest domeniu. El a menționat că a avut ocazia de a lucra cu toate partidele existente în prezent și a observat că, chiar și în cadrul unor formațiuni cu probleme, oamenii raționali permit avansarea unor subiecte. Acești oameni au manifestat respect față de înțelegeri și au purtat responsabilitatea necesară pentru a mișca anumite mecanisme politice.
Fostul premier a descris dificultățile specifice unei coaliții de guvernare formate din patru partide, menționând că istorii personale și conflictuale fac procesul extrem de complicat. Bolojan a comparat această situație cu experiențele sale anterioare de la Oradea, unde coalițiile cu UDMR și PSD erau mai simple de gestionat. El a încercat să fie corect cu toți colegii, însă a întâmpinat situații în care partenerii de la masa discuțiilor declarau lucruri diferite în spațiul public, chiar în seara unor întâlniri.
În ceea ce privește economia, Ilie Bolojan a vorbit despre presiunea uriașă de a reduce deficitul bugetar, în special după alegerile din 2025. El a precizat că echilibrarea situației nu se poate face instantaneu doar prin tăieri de cheltuieli, deoarece aceste măsuri implică costuri sociale și riscuri de contestații la instanțe. Fostul șef al Guvernului a subliniat că restructurarea veniturilor a fost necesară și a fost acceptată de toți, însă restructurarea cheltuielilor a generat probleme semnificative.
Bolojan a menționat că, în perioada de guvernare, a fost pus într-o situație dificilă, având „cu spatele la zid” în raport cu promisiunile făcute partenerilor și Comisiei Europene. El a explicat faptul că, deși plafonarea cheltuielilor a funcționat într-o anumită măsură, reducerea și restructurarea cheltuielilor au fost procese complexe. Fără aceste măsuri de ajustare, a susținut el, nicio guvernare nu ar putea echilibra indicatorii economici ai țării.
Gestionarea deficitului bugetar și implementarea măsurilor de austeritate reprezintă provocări constante pentru orice administrație care dorește să respecte normele fiscale europene. În contextul politică de reducere a cheltuielilor publice, decidenții se confruntă adesea cu tensiuni între necesitatea disciplinii bugetare și impactul social imediat asupra populației, un echilibru dificil de menținut în perioade de tranziție economică.