Florina Presadă, vicepreședintă SENS și fostă senatoare USR în legislativul 2016-2020, a oferit detalii despre experiența sa politică în cadrul fostei formațiuni. Aceasta a explicat că decizia de a părăsi USR în anul 2021 a fost influențată de probleme legate de democrația internă a partidului. În plus, ea a discutat despre modul în care structura organizațională a afectat echilibrul puterii în interiorul grupului politic.
Fosta parlamentară a descris relația sa cu Nicușor Dan ca fiind una onestă, bazată pe cunoașterea pozițiilor ideologice ale fiecăruia. Florina Presadă a menționat că nu a fost o surpriză faptul că ea a susținut poziția USR de a fi împotriva organizării referendumului propus de Coaliția pentru Familie. Această poziționare a fost punctul de conflict care a dus, în final, la plecarea liderului de atunci din partid.
În ceea ce privește demisia lui Nicușor Dan, Florina Presadă a declarat că a fost surprinsă de această decizie rapidă. Ea a subliniat că Nicușor Dan a ales să demisioneze pentru a-și respecta promisiunile făcute alegătorilor sau anumitor persoane din USR. Partidul era descris ca fiind o formațiune foarte diversă, în care membrii aveau valori diferite pe subiecte sociale, generând dezbateri intense în interior.
Florina Presadă a punctat că USR a funcționat ca un partid umbrelă axat pe combaterea corupției, dar acest subiect nu poate fi singura referință politică. Ea a susținut că partidele nu pot rămâne echidistante în fața unor subiecte importante de pe agenda societății, precum referendumul respectiv. Această complexitate a dus la discuții lungi și la o fragmentare a viziunilor interne asupra valorilor pe care partidul trebuia să le reprezinte.
În prezent, la SENS, Florina Presadă implementează principiul „o funcție, o persoană” pentru a evita concentrarea puterii și baronia partidului. Această regulă prevede că persoanele care ocupă demnități publice, precum parlamentarii, nu mai pot deține funcții de conducere în partid. Scopul este de a preveni conflictele de interese și de a asigura că președinții filialelor nu beneficiază de o vizibilitate disproporționată față de ceilalți membri.
Partidele politice din România gestionează de-a lungul timpului structuri complexe de conducere, de la Consiliul Național la filiale locale. În sistemul parlamentar, existența unor funcții multiple ocupate de aceeași persoană poate crea dezechilibre de putere între reprezentanții legislativi și membrii de bază. Această dinamică este adesea subiectul unor reforme interne menite să asigure o distribuție mai echitabilă a oportunităților de ascensiune politică.