Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel și fosta candidată la Președinția României, a oferit o perspectivă critică asupra funcționării politicii din țară. Aceasta susține că experiența acumulată în timpul campaniei electorale i-a permis să înțeleagă mai bine mecanismele pe care le numește „sistemul”. Conform declarațiilor sale, structurile politice actuale nu mai reprezintă ideologii, ci au evoluat către forme de organizare menite să protejeze anumite interese personale.
Fosta candidată la Președinția României afirmă că partidele, menționând în mod specific PSD și PNL, s-au transformat în grupuri de interese. Elena Lasconi susține că în cadrul acestora, aceiași oameni se rotesc constant între funcții pentru a-și menține influența. Ea a declarat că aceste entități sunt utilizate pentru a-i căpătui pe membrii familiei sau pe prieteni, în timp ce restul problemelor societății sunt complet ignorate de către acești lideri.
În ceea ce privește atitudinea politicienilor față de problemele reale ale cetățenilor, Elena Lasconi a descris un comportament de indiferență totală. Ea a folosit o metaforă pentru a explica faptul că politicienii români nu sunt interesați de realitățile din jurul lor. De asemenea, fosta candidată a relatat experiența sa directă de a fi participat la discuții oficiale, unde a fost singura femeie alături de bărbații care conduc România, descriind nivelul de integritate ca fiind foarte scăzut.
Legat de anularea alegerilor prezidențiale, Elena Lasconi a indicat „sistemul” drept principalul responsabil, precizând că această acțiune a venit de la noi, de aici. Ea a calificat acest eveniment drept cea mai nasoală treabă din țară și o lovitură majoră adusă democrației din România. Fosta candidată a menționat că, deși este opinia sa, adevărul despre acest proces ar putea fi stabilit abia peste 50 de ani.
Elena Lasconi a făcut și o referire la lideri europeni, precum Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, în contextul anulării scrutinului. Ea a susținut că o astfel de decizie nu ar fi putut fi realizată fără acordul acestora, deși a nuanțat ulterior afirmația, precizând că nu spune neapărat că aceștia au dat un „OK” explicit. Această perspectivă subliniază complexitatea relațiilor dintre politica internă și cea europeană.
În contextul actual al vieții publice din România, evenimentele politice de amploare marchează o perioadă de tranziție și incertitudine. Discuțiile despre integritatea proceselor electorale și despre rolul partidelor rămân teme centrale în dezbaterea publică. Aceste dinamici de putere influențează modul în care cetățenii percep instituțiile statului și capacitatea acestora de a răspunde nevoilor reale ale populației într-un cadru democratic funcțional.