Doru Giugula, fost ofițer în cadrul USLA și consilier general al municipiului București timp de 16 ani, a fost declarat oficial „lucrător” al Securității. Decizia a fost luată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în urma unei verificări pornite din oficiu, după ce avocatul a candidat la Camera Deputaților în alegerile din 2024. Nota de constatare a fost emisă la data de 21 noiembrie 2025.
Instanța de la Curtea de Apel București a admis cererea CNSAS pe 15 septembrie 2026, stabilind natura activității sale în perioada comunistă. Doru Giugula a ocupat funcțiile de locotenent și locotenent major în cadrul USLA, o unitate militară de elită subordonată Ministerului de Interne. Deși scopul oficial al unității era combaterea terorismului și eliberarea de ostatici, ofițerii erau implicați și în supravegherea populației și în combaterea opoziției față de regim.
Investigatorii au identificat două dosare distincte care implică activitatea sa. În primul caz, acesta ar fi dirijat o „casă de întâlniri” pentru a monitoriza intențiile de emigrare și opiniile politice ale unor persoane. Documentele indică faptul că a urmărit detalii sensibile din viața privată, inclusiv o discuție de pe o casetă audio în care se criticau conducerile de partid și de stat, oferind recomandări pentru continuarea investigațiilor.
În al doilea dosar, Doru Giugula este implicat într-un „plan de combinație informativă” pentru urmărirea unui student egiptean de origine palestiniană. Acesta ar fi organizat contactarea unei femei pentru a o recruta ca informatoare, folosind un material compromițător inventat legat de presupuse fapte economice. Magistrații au considerat că aceste măsuri au reprezentat o imixtiune arbitrară și abuzivă în viața privată a persoanelor urmărite.
Doru Giugula a respins acuzațiile, susținând că activitatea sa a vizat exclusiv combaterea terorismului și că nota CNSAS este o interpretare subiectivă. El a menționat că faptele au avut loc acum 50 de ani și că a fost un ofițer care a respectat legea. Avocatul a argumentat că activitatea USLA era de natură militară și diferită de poliția politică, acuzând instituția de a crea o confuzie fundamentală.
CNSAS are rolul de a analiza documentele din arhivele Securității pentru a identifica persoanele care au colaborat cu regimul totalitar. Această activitate de verificare este esențială pentru transparența istorică și pentru a evalua trecutul instituțiilor de forță din perioada comunistă, oferind date despre modul în care statul monitoriza cetățenii.