Crin Antonescu a prezentat o propunere de structură politică pentru formarea Guvernului Niculescu, cu scopul de a debloca criza guvernamentală actuală. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, acesta a argumentat că premierul desemnat, Luca Niculescu, are nevoie de un vot de învestitură bazat pe un efort transpartinic. Această strategie este menită să prevină organizarea alegerilor anticipate și să asigure stabilitatea statului într-un moment de incertitudine politică majoră.
Conform propunerii, baza acestui nou Executiv ar trebui să fie formată din PSD, UDMR și o masă semnificativă de parlamentari liberali care să prioritizeze interesul național. Antonescu a impus însă o condiție strictă pentru această alianță: excluderea totală de la guvernare a formațiunilor AUR și SOS România. De asemenea, acesta a solicitat absența USR din structurile guvernamentale, considerând că această măsură este necesară pentru ca guvernul să poată funcționa eficient.
Fostul lider liberal a lansat critici directe la adresa strategiei lui Ilie Bolojan, cerându-le parlamentarilor PNL să se distanțeze de calculele acestuia. Antonescu a susținut că decizia de a participa la guvernare reprezintă o șansă de a lămuri situația, dacă aceștia aleg interesul național în locul proiectelor electorale sau a „matrimoniilor politice” cu USR. El a subliniat că această alegere este esențială pentru reafirmarea orientării pro-europeană a țării.
Analiza sa a evidențiat și riscurile sociale și electorale cauzate de lipsa unui guvern instalat. Antonescu a avertizat că instabilitatea îi oferă un avantaj direct forțelor extremiste, menționând că situația i l-a adus un beneficiu domnului Georgescu. El a avertizat că incapacitatea partidelor tradiționale de a oferi soluții concrete ar putea transforma votul într-o reacție de respingere în favoarea AUR, afectând democrația română.
În ceea ce privește presiunea de la Palatul Cotroceni, Antonescu a descris atitudinea președintelui Nicușor Dan ca pe un catalizator necesar pentru acțiune. El a considerat că nervozitatea șefului statului este o veste bună, capabilă să forțeze partidele să ia decizii concrete. Această presiune vine într-un moment în care riscul de a ajunge la alegeri anticipate este ridicat, dacă Parlamentul respinge propunerile de guvern.
În regimul constituțional actual, declanșarea alegerilor anticipate poate avea loc dacă Parlamentul respinge două propuneri consecutive de guvern. Această posibilitate de blocaj constituțional este privită ca un factor care ar putea prelungi incertitudinea economică și politică din România. În acest context, partidele sunt puse în fața unei alegeri între colaborarea pentru un guvern sau trecerea către un scenariu de alegeri timpurii.