Parlamentul a adoptat miercuri un proiect de lege care introduce în Codul penal incriminarea explicită a căsătoriilor forțate și a constrângerii unei persoane să trăiască într-o relație asemănătoare căsătoriei. Această modificare legislativă vizează protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor, în special ale femeilor și fetelor, care sunt obligate de familie să intre în astfel de uniuni împotriva voinței lor. Proiectul a fost adoptat după un proces de inițiere de aproximativ un an.
Diana Buzoianu, unul dintre inițiatorii propunerii, a subliniat că nicio fată sau băiat nu poate fi considerat proprietatea unei familii. Ea a declarat că nicio persoană nu poate fi constrânsă să intre într-o căsătorie pe care nu o dorește. Proiectul a beneficiat de susținerea parlamentarilor din USR, PNL, PSD și UD_MR, precum și de sprijinul mai multor organizații din societatea civilă care au urmărit implementarea acestei legi.
Sancțiunile prevăzute de noua lege sunt riguroase și variază în funcție de vârsta victimei și de natura infracțiunii. Pentru o victimă majoră sau un minor care a împlinit vârsta de 16 ani, infracțiunea de căsătorie forțată este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. În cazul în care este vorba despre un minor sub vârsta de 16 ani, determinat să conviețuiască într-o relație asemănătoare, pedeapsa este mult mai severă, situându-se între 2 și 7 ani.
Inițiativa a fost susținută de numeroase organizații, printre care se numără E-Romnija, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței, ELiberare, Cado, Transcena, Grado, Centrul FILIA, Reteaua VIF, Pirita Children și Asociația Moașelor din România. Diana Buzoianu a menționat că scopul este ca statul să ofere protecție concretă victimelor, demonstrând că libertatea lor are importanță. Această lege urmărește să transforme România într-o țară mai sigură pentru toate femeile și fetele.
Proiectul de lege a fost dezbătut intens în cadrul parlamentului, fiind necesară definirea clară a căsătoriei și a conviețuirii forțate pentru a permite aplicarea sancțiunilor. Obiectivul principal este combaterea abuzurilor în care femeile sunt obligate să intre în relații împotriva voinței lor. Susținerea din partea partidelor politice precum PSD, PNL, USR și UDMR a fost esențială pentru finalizarea acestui proces legislativ care vizează protejarea drepturilor individuale.
Această mișcare legislativă vine într-un context în care protecția drepturilor civile și combaterea violenței reprezintă teme de interes major în România. Deși subiectul este unul de protecție socială, acesta se aliniază tendințelor de consolidare a siguranței cetățenilor în fața abuzurilor de autoritate sau de familie. Implementarea acestor norme în Codul penal reprezintă un pas important în direcția în care statul recunoaște și sancționează constrângerile asupra libertății de alegere.