Parlamentul a respins propunerea de învestire a Cabinetului condus de Siegfried Mureșan, care nu a reușit să obțină numărul de voturi necesar pentru a prelua mandatul de guvernare. În urma votului desfășurat astăzi, s-au exprimat 182 de parlamentari pentru susținerea propunerii, în timp ce 15 au votat împotrivă. Pentru a putea fi investit oficial, noul Executiv avea nevoie de un minim de 233 de voturi din partea colegilor parlamentari.
Înainte de procesul de votare, premierul desemnat Siegfried Mureșan a încercat să își mobilizeze susținătorii și să își apere programul de guvernare în fața colegilor. Acesta a susținut că noul Guvern ar fi trebuit să continue reformele care au fost începute anterior de Cabinetul condus de Ilie Bolojan. Siegfried Mureșan a declarat că echipa sa este pregătită să continue procesul de modernizare a României, subliniind că propunerea sa nu reprezintă un val de austeritate.
Spre deosebire de măsurile de austeritate, Siegfried Mureșan a afirmat că echipa sa vrea să reducă risipa din stat, definind această abordare drept „dreptate”. Premierul desemnat a menționat că membrii propusui pentru Guvern vor veni cu seriozitate, competență și integritate. Acesta a cerut sprijinul parlamentarilor, garantând că va lucra în deplin respect pentru implementarea programului de guvernare propus de grupurile de susținere.
Alianța formată din PNL, USR și UDMR pornea de la un număr de 170 de parlamentari susținători. Siegfried Mureșan a încercat în ultimele zile să atragă voturi suplimentare de la grupul minorităților naționale, de la parlamentarii neafiliați și de la alte grupuri parlamentare mai mici. Totuși, PSD și AUR au anunțat anterior că nu vor susține Cabinetul Mureșan, fapt ce a limitat semnificativ posibilitatea de a atinge pragul de 233 de voturi.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, anticipase acest rezultat, estimând că forțele susținătoare nu vor putea ajunge la pragul necesar. Acesta estima că numărul de voturi ar fi putut fi de aproximativ 170-171. Respingerea acestei a doua solicitări de învestitură lasă România într-o stare de criză politică, deoarece țara rămâne fără un Guvern învestit, ceea ce prelungește incertitudinea administrativă la nivel național.
Din punct de vedere constituțional, respingerea unei propuneri de guvernare deschide posibilitatea ca președintele să desemneze un nou candidat. Dacă toate condițiile prevăzute de Constituție sunt îndeplinite, se poate ajunge la procedura pentru dizolvarea Parlamentului. Este important de menționat că acest scenariu nu înseamnă că alegerile anticipate se declanșează în mod automat, ci reprezintă o etapă a procesului de stabilire a unei majorități.