Anul 2021 a reprezentat o perioadă de instabilitate majoră pentru România, fiind marcat de crize suprapuse care au afectat sistemul sanitar și clasa politică. În timp ce varianta Delta a coronavirusului provoca una dintre cele mai grave perioade ale pandemiei, la București s-a produs o schimbare radicală de la guvernarea condusă de Florin Cîțu la formarea unei noi alianțe între PNL și PSD.
Guvernarea condusă de Florin Cîțu, bazată pe acordul dintre PNL, USR PLUS și UDMR, a intrat în declin după ce tensiunile au crescut în vara anului. Disputa privind programul de investiții „Anghel Saligny” a creat fracturi între parteneri, USR PLUS invocând lipsa unor garanții privind utilizarea banilor publici. Criza a culminat în septembrie, când demiterea ministrului Justiției, Stelian Ion, a determinat USR PLUS să își retragă miniștrii din Guvern.
După ce moțiunea de cenzură depusă de USR PLUS și AUR a fost blocată, PSD a lansat propria inițiativă împotriva Executivului. Pe 5 octombrie 2021, moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi pentru, determinând oficial căderea Guvernului condus de Florin Cîțu. Această decizie a lăsat cabinetul într-un regim interimar cu atribuții limitate, în timp ce autoritățile încercau să gestioneze o creștere dramatică a numărului de infectări și decese.
După eșuarea încercărilor de a forma un executiv prin Dacian Cioloș sau Nicolae Ciucă în regim minoritar, PNL a negociat cu PSD. Această alianță neașteptată, alături de UDMR, a inclus un mecanism de rotație a premierilor, în care Nicolae Ciucă urma să conducă Guvernul în prima etapă. Pe 25 noiembrie 2021, Parlamentul a acordat votul de învestire cabinetului condus de Nicolae Ciucă, cu 318 voturi pentru și 126 împotrivă.
Paralel cu schimbările politice, România a înfruntat valul patru al pandemiei, asociat cu varianta Delta, care a pus presiune pe secțiile de terapie intensivă. Autoritățile au impus restricții precum obligativitatea măștii în spații publice și utilizarea certificatului verde. Aceste măsuri au generat proteste masive în orașe precum București, Timișoara sau Constanța, unde cetățenii au contestat limitările economice și impunerea vaccinării.
În contextul instabilității politice, România a trecut prin procese de consultare prezidenteală pentru desemnarea unor noi premieri, o procedură prevăzută de constituția țării. Dacă Parlamentul respinge solicitările de învestire într-un termen de 60 de zile, președintele poate decide dizolvarea acestuia. Această perioadă de tranziție a fost extrem de delicată, având loc exact în momentul în care sistemul sanitar era sub presiune maximă din cauza virusului.