Mitingul intitulat „Protest pentru democrație și libertate”, desfășurat recent în Capitală, a fost analizat de gazetarul Ion Cristoiu ca fiind un eveniment cu implicații politice semnificative. Manifestația a avut ca scop principal protestul împotriva hăituirii lui Călin Georgescu de către statul român, condus de Nicușor Dan. Participanții au manifestat pentru ceea ce ei consideră a fi președintele ales, Călin Georgescu, exprimând în același timp opoziție față de Nicușor Dan, pe care nu îl consideră un președinte legitim.
Deși mitingul a fost asumat oficial de trei persoane fizice, Ion Cristoiu afirmă că acesta a fost organizat de AUR și susținut public de această formațiune. George Simion a reacționat la criticile venite din partea unor televiziuni, acuzându-le că nu fac nimic pentru a-l apăra pe Călin Georgescu. Gazetarul subliniază că, din perspectiva statului de drept, situația lui Călin Georgescu ține de domeniul justiției, însă organizarea unui astfel de miting implică riscuri politice legate de acuzațiile de opoziție la adresa statului de drept.
Un alt aspect important evidențiat în analiza editorială este succesul manifestației pentru partidul PSD, care deține în prezent Ministerul de Interne. Ion Cristoiu notează că, în ciuda avertizărilor privind posibile incidente grave și a comparațiilor cu alte țări, mitingul s-a desfășurat fără nicio violență. Această lipsă a confruntărilor cu jandarmii sau a tentativelor de a lua cu asalt clădirile centrale din Capitală transformă evenimentul într-un succes pentru instituția responsabilă de ordinea publică, evitând eșecul cauzat de incidente.
Eficiența gestionării ordinii publice a fost atribuită și lui Marian Neacșu, vicepremier și ministru de Interne. Spre deosebire de perioada ministeriatului anterior, condus de Cătălin Predoiu, jandarmii nu au adoptat o atitudine provocatoare în timpul acestui miting. Ion Cristoiu menționează că nu s-au mai întâlnit situații precum cele în care jandarmii intrau în mulțime pentru a descoperi obiecte precum cuțite, ziare regionale sau bani falși, ceea ce indică o adaptare la standardele internaționale de gestionare a protestelor.
Pentru AUR, evenimentul a demonstrat o capacitate organizatorică remarcabilă și existența unui capital electoral solid. La miting au participat aproximativ 10.000 de oameni, care au reușit să protesteze într-o organizație bună, în ciuda condițiilor meteorologice nefavorabile. Această mobilizare este văzută ca o dovadă a puterii de organizare a partidului în România, într-un context în care desfășurarea unor astfel de manifestații este considerată dificilă.
Manifestațiile de acest tip în România sunt adesea subiectul unor dezbateri intense privind legitimitatea autorităților și modul de gestionare a ordinii publice. În perioada recentă, discuțiile politice au inclus și acuzații privind influența unor partide asupra reformelor administrative sau condiționarea unor decizii de către lideri politici. Acest climat de tensiune între instituțiile statului și mișcările de protest definește actualul context social și politic al țării.