Guvernul condus de Luca Niculescu s-a instalat la Palatul Victoria după ce a primit 280 de voturi în Parlamentul României. Această cifră depășește cu 47 de voturi majoritatea necesară de 233 pentru învestire. Analistul politic Sergiu Mișcoiu susține că acest rezultat reprezintă un cec în alb pentru premier, oferindu-i capacitatea de a implementa măsuri urgente, în special pentru necesitatoarea rectificării bugetare de la începutul mandatului.
În ciuda numărului de voturi, Sergiu Mișcoiu avertizează că acesta nu reflectă susținerea parlamentară efectivă pe care o va avea guvernul pe viitor. Partide precum PNL și USR au anunțat că vor ocupa poziția de opoziție, ceea ce va obliga premierul să negocieze votul proiectelor de lege caz cu caz. Se preconizează că PSD și AUR ar putea colabora pe proiecte de natură cultural-conservatoare, în timp ce PNL ar putea sprijini reformele structurale.
Relația dintre PSD și restul executivului este una complexă, având în vedere că PSD este singurul partid parlamentar din guvern. Deși partidul controlează majoritatea miniștrilor, premierul Luca Niculescu rămâne cel care tranșează în cazul lipsei de consens în cadrul cabinetului. Sergiu Mișcoiu menționează că PSD va trebui să obțină majorități în afara zonei sale de control direct pentru a asigura trecerea legilor, un proces care va fi anevoios.
În interiorul guvernului, rolul lui Marian Neacșu va fi unul de element de legătură între premier și miniștrii PSD. Deși Neacșu conduce acești miniștri, acesta nu se poate sustrage de la autoritatea premierului în deciziile colegiale. Echilibrul dintre linia tehnică a premierului și cea politică a PSD va fi unul schimbător, cu riscul ca, în cazul unor complicații, PSD să decidă să dea vina pe Luca Niculescu și pe miniștrii tehnocrați.
Stabilitatea acestui executiv este strâns legată de succesul actului de guvernare și de capacitatea de a gestiona tensiunile interne. Sergiu Mișcoiu subliniază că, dacă vor apărea crize de autoritate în următoarele săptămâni, țara se poate confrunta cu o instabilitate mai mare decât cea anterioară. O atenție sporită va fi pusă pe termenul de 1 martie, când expiră înțelegerea cu PNL, moment în care riscul unor moțiuni de cenzură devine mult mai ridicat.
Contextul politic actual este marcat de o reconfigurare a forțelor de guvernare și de necesitatea unor măsuri de consolidare a finanțelor publice. În acest cadru, discuțiile despre auditul finanțelor publice și necesitatea unor fundamentale de bază sunt esențiale pentru orice proces de rectificare bugetară propus de noul guvern.