Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a refuzat acuzațiile lansate de PNL conform cărora noile modificări legislative propuse de instituție ar favoriza PSD. AEP a declarat că proiectele de modificare a legislației electorale urmăresc consolidarea transparenței și corectitudinii procesului electoral. Instituția subliniază că aceste propuneri au fost deja dezbate cu partidele politice, cu reprezentanți ai societății civile și cu mediul universitar, pentru a asigura un proces de reformă complet documentat.
Conflictul a izbucnit după ce PNL a contestat proiectul AEP privind legea partidelor politice, care prevede creșterea numărului minim de membri fondatori de la trei la 100. Liberalii susțin că această măsură reflectă interesele electorale ale PSD și au propus o inițiativă legislativă pentru depolitizarea conducerii instituției. Aceștia contestă, de asemenea, transferul procedurii de înregistrare a partidelor de la Tribunalul București către AEP, cerând ca modificările să fie discutate într-o comisie parlamentară specială.
În comunicatul său, AEP a subliniat că este o instituție autonomă, independentă și apolitică, care își exercită atribuțiile cu imparțialitate. Autoritatea a respins categoric încercarea de a transforma AEP într-o țintă a disputelor politice dintre partide. Instituția a precizat că acuzația privind servirea intereselor unui partid este nefondată și reprezintă o încercare de politizare a unei reforme necesare, menționând că rapoartele de activitate pentru 2024 și 2025 documentează problemele reale ale sistemului.
În ultimele nouă luni, AEP a desfășurat un proces amplu de revizuire a legislației, incluzând proiecte despre publicitatea politică, alegerile anticipate și funcționarea instituției. Autoritatea a anunțat că proiectul privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, în timp ce pregătirile pentru un viitor Cod electoral sunt în desfășurare. Totodată, s-a menționat că Regulamentul de organizare și funcționare, depus în martie 2026, nu a fost aprobat încă.
AEP a cerut reprezentanților PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să își asume responsabilitatea de a susține reforma, nu doar de a o susține declarativ. Instituția a reacționat și la declarațiile președintelui PNL privind necesitatea restructurării AEP, amintind că această reformă a fost deja analizată și fundamentată într-un raport transmis Parlamentului. Autoritatea a insistat pe necesitatea respectării și protejării autonomiței sale, inclusiv în cadrul declarațiilor publice făcute de actori politici.
Procesul de reformă a legislației electorale în România este unul complex, implicând ajustări ale reglementărilor privind partidele și modul de organizare a scrutinurilor. Instituțiile de control și autoritățile electorale urmăresc, prin aceste schimbări, adaptarea cadrelor legale la cerințele actuale ale democrației. Această activitate legislativă are un impact direct asupra modului în care funcționează partidele politice și asupra transparenței cu care sunt gestionate resursele în timpul campaniilor electorale.