Deputatul PSD Adrian Câciu a reacționat vineri printr-o postare pe Facebook la acuzațiile lansate de PNL privind manipularea datelor referitoare la deficitul bugetar al României. Social-democratul a respins solicitările de dezmintire și retragere a comunicatelor, îndemnând partenerul de coaliție la o examinare mai atentă a realității economice. Această dispută politică a izbucnit după ce PNL a acuzat PSD de promovarea unei interpretări false a indicatorilor publicați de Eurostat.
Conflictul a pornit de la un comunicat al PNL, prin care partidul cere PSD să prezinte corect datele și să retragă afirmațiile publicate pe pagina oficială. Liberalii susțin că precizările Ministerului Finanțelor de joi contrazic interpretarea social-democraților și clarifică semnificația indicatorilor Eurostat. În acest context, Adrian Câciu a argumentat că înainte de a cere explicații, PNL ar trebui să reamintească faptul că Florin Cîțu a rostit aceleași observații privind deficitul.
Fostul ministru al Finanțelor a criticat dur poziția partenerilor, susținând că Florin Cîțu a „făcut praf comunicatul Ministerului Finanțelor”. Adrian Câciu a reiterat faptul că deficitul calculat conform metodologiei ESA este mult mai mare decât cel raportat în sistemul cash. Mesajul său a fost unul dur, încheind postarea cu o replică acidă: „Noi nu manipulăm nimic. Poate voi! Treziti-vă din beție”.
Analiza prezentată de deputat se bazează pe datele Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026, care indică un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,2% din PIB-ul trimestrial pentru România. Această cifră este comparată cu nivelul de 3,5% la nivelul Uniunii Europene și 3,3% în zona euro. Adrian Câciu afirmă că, astfel, România înregistrează cel mai mare deficit trimestrial ajustat sezonier dintre statele membre pentru care există date publicate.
PSD a criticat și politicile economice ale Guvernului Ilie Bolojan, susținând că măsurile de austeritate implementate nu au reușit să reducă deficitul bugetar. Social-democrații au declarat că românii au fost „chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite” și au cerut o schimbare a direcției economice a țării. Această poziție subliniază tensiunile privind gestionarea resurselor publice și impactul fiscal asupra populației.
Disputa privind indicatorii macroeconomici și deficitul bugetar se înscrie într-un cadru de tensiuni politice constante privind gestionarea economiei naționale. În perioada actuală, deciziile privind pragurile electorale și organizarea alegerilor locale rămân subiecte de dezbatere intensă în spațiul public, influențând modul în care partidele își prezintă performanțele de guvernare și capacitatea de a gestiona bugetul de stat.