Cabinetul condus de Siegfried Mureșan este programat să treacă prin votul de învestitură miercuri, 30 septembrie, în cadrul unei ședințe comune a Camerei Deputaților și a Senatului. Începerea sesiunii este stabilită pentru ora 13:00, moment în care premierul desemnat va prezenta programul de guvernare. Pentru a obține încrederea Parlamentului și a putea începe activitatea, noul Guvern are nevoie de un minimum de 233 de voturi favorabile din partea parlamentarilor.
Suportul politic pentru noul Cabinet este limitat, deoarece formațiunile PNL, USR și UDMR dispun împreună de aproximativ 170 de parlamentari. Siegfried Mureșan a declarat că s-a bazat pe discuții cu reprezentanți ai minorităților naționale și cu parlamentari neafiliați, estimând că va putea obține în jur de 200 de voturi. Această cifră indică faptul că noul Guvern mai are nevoie de peste 30 de voturi pentru a atinge pragul necesar de învestitură, în condițiile în care PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Cabinetul.
Programul de guvernare, elaborat în cinci zile de către PNL, USR și UDMR, include 372 de măsuri și propune o structură formată din 16 ministere și trei funcții de vicepremier cu portofoliu. Pe plan fiscal, Cabinetul vizează evitarea unei noi creșteri a TVA-ului, cu intenția de a reveni la cota de 19% atunci când situația bugetară va permite acest lucru. De asemenea, se prevede o rectificare bugetară în primele 30 de zile de la învestire, menținând deficitul sub pragul de 6,2% din PIB.
În ceea ce privește reforma statului, programul propus include limitarea numărului de secretari de stat și interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Alte măsuri prevăzute sunt comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală, crearea unui ghișeu unic pentru acte, pașapoarte, permise și înmatriculări, precum și reorganizări administrative. Un punct major de reformă este reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 405, o scădere de aproximativ 13%, conform datelor de la recensământ.
O eventuală respingere a Guvernului Mureșan ar putea declanșa o criză politică majoră, având implicații constituționale directe. Dacă votul este negativ, România ar putea intra într-o etapă în care președintele poate solicita dizolvarea Parlamentului. Această posibilitate apare dacă Legislativul nu acordă încrederea în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după ce au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. În acest caz, președintele poate decide dizolvarea după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor de grupuri parlamentare.
Contextul politică actual este marcat de faptul că Cabinetul condus anterior de Adrian Veștea a fost respins de Parlament pe 22 iunie, obținând doar 189 de voturi pentru. Deoarece au trecut deja mai mult de 60 de zile de la acel vot, respingerea actuală ar constitui a doua solicitare de învestitură refuzată de Parlament. Președintele Nicușor Dan s-a declarat până în acest moment împotrivă organizării alegerilor anticipate.