Viabilitatea noului guvern propus de Luca Niculescu rămâne o temă de dezbatere intensă în mediul politic, având în vedere dificultatea de a obține o majoritate în Parlament. Analizele sugerează că, deși Luca Niculescu ar putea avea mai multe șanse decât Siegfried Mureșan, nicio soluție nu pare a avea garanția necesară de voturi. Întrebarea centrală vizează capacitatea acestuia de a strânge cele 233 de voturi necesare pentru a putea guverna țara.
Luca Niculescu beneficiază de faptul că nu este membru al niciunui partid politic, venind dintr-o zonă mai puțin conflictuală. Expertul Florin Negruțiu menționează că acesta s-a ocupat anterior de dosarul aderării României la OECD și a activat în cadrul Ministerului de Externe. Totuși, faptul că acesta a declarat intenția de a continua reformele poate fi interpretat negativ în anumite zone politice și administrative, unde ideile de reformă sunt văzute ca un dezavantaj.
Configurația politică actuală complică formarea unei majorități, în funcție de natura guvernului propus. Dacă se va opta pentru un guvern tehnocrat-politic, riscul de blocaj crește din cauza disputelor dintre partide. Florin Negruțiu subliniază că un guvern tehnocrat susținut de PSD nu va primi voturile PNL și USR, în timp ce AUR a anunțat deja că nu va vota. Această fragmentare face ca soluția parlamentară să fie extrem de dificil de realizat.
Rolul președintelui Nicușor Dan în acest proces de nominalizare este unul care ridică semne de întrebare. Claudiu Pândaru a declarat că nu este clar ce calcul politic a făcut președintele, deoarece poziționarea PSD pare stranie și nu indică o susținere directă sau o asumare a acestei construcții. Deoarece rezolvarea problemei depinde de PSD, lipsa unei clarități privind implicarea acestui partid pune sub semnul întrebării întreaga procedură de formare a guvernului.
Situația politică de la Palatul Cotroceni rămâne tensionată, așteptându-se la o nouă încercare de formare a unei guvernări. Dacă procesul actual eșuează, se va reveni în decurs de zece zile la acțiunile președintelui Nicușor Dan pentru a căuta o nouă soluție. În acest moment, lipsa unei majorități clare și pozițiile ambigue ale partidelor de guvernare fac ca viitorul administrativ al României să rămână într-o stare de incertitudine profundă.
În România, procesul de formare a unui guvern necesită obținerea unei majorități de cel puțin 233 de deputați și senatori în cadrul ambelor camere parlamentare. Această procedură este critică pentru stabilitatea politică și pentru implementarea deciziilor de guvernare, în special în perioadele de tranziție sau de reformă administrativă, când consensul între partidele de guvernare și opoziție este adesea greu de atins.