Victor Ponta a declarat joi că este dispus să preia funcția de prim-ministru, în contextul negocierilor de la Cotroceni pentru formarea noului guvern. Fostul premier a subliniat că deține legitimitatea oferită de cei care l-au votat la alegerile prezidențiale din 2025, menționând cifra de 1,3 milioane de voturi obținute la acele scrutinuri. El consideră că experiența sa politică și rezultatul electoral obținut sunt elemente care îl îndreptățesc să fie luat în calcul pentru această funcție de stat.
În cadrul declarațiilor sale, Victor Ponta a explicat că, în cazul în care va fi desemnat prim-ministru, va avea discuții cu toate grupurile parlamentare, cu excepția USR. El a evitat să precizeze dacă a solicitat deja sprijinul de la Sorin Grindeanu, susținând că decizia privind nominalizarea aparține președintelui. Deputatul din cadrul Grupului parlamentar Uniți pentru România a menționat că este esențial ca România să aibă o conducere care să ofere stabilitate și predictibilitate în fața dificultăților actuale.
În ceea ce privește obținerea celor 233 de voturi necesare pentru învestirea unui guvern, Victor Ponta susține că se poate baza pe parlamentarii care înțeleg gravitatea situației actuale. El a declarat că țara se află deja în prăpastie, nu doar la marginea ei, și are nevoie de măsuri rapide de relansare. Parlamentarii care înțeleg acest context ar putea susține propunerea sa, într-un moment în care stabilitatea este critică pentru decizia politică de la nivel de guvern.
Victor Ponta a menționat că discuțiile despre apartenența politică sunt, în acest moment, irelevante pentru procesul de formare a executivului. El a adresat o întrebare indirectă către președinte, menționând că România are mereu probleme cu alegerea liderilor. În cazul în care se va impune scenariul unui premier tehnocrat, acesta a precizat că va aștepta decizia președintelui, urmând să își consulte colegii de la grupul Uniți pentru România pentru a stabili o poziție oficială.
Contextul politică actual este marcat de dezbaterea privind natura viitorului guvern, în condițiile în care există opinii divergente privind necesitatea unui executiv tehnic. În timp ce unele voci, precum Anamaria Gavrilă, au indicat că POT ar putea susține un guvern de tip tehnocrat, alți lideri au avut o abordare diferită. De exemplu, Kelemen Hunor a respins ideea unui premier tehnocrat, folosind o formulare critică față de această posibilitate de guvernare.
În prezent, competiția pentru funcția de premier este marcată de o luptă strânsă între figuri precum Grindeanu și Nazare. Această perioadă de tranziție politică este caracterizată de incertitudine, în contextul în care deciziile privind formarea guvernului se iau la nivelul instituțiilor centrale. Discuțiile despre stabilitatea țării și necesitatea unor măsuri de relansare rămân în centrul atenției politice, pe măsură ce se finalizează procesul de negociere pentru noul cabinet de guvern.