Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a lansat critici dur la adresa modului în care funcționează Guvernul condus de Ilie Bolojan. Într-o intervenție recentă, acesta a susținut că prelungirea crizei politice ascunde o agendă netransparentă, caracterizată prin contracte atribuite preferențial și proiecte redactate fără o bază juridică solidă. Conform declarațiilor sale, procesul de distribuție a funcțiilor și a banelor publice este marcat de lipsa de transparență.
Tudorel Toader a explicat faptul că deciziile importante din cadrul Guvernului sunt influențate de interese de culise, ceea ce ar explica amânarea soluțiilor politice în contextul unei crize de peste 130 de zile. Fostul ministru a subliniat că sumele mari de bani și funcțiile cheie sunt împărțite fără respectarea procedurilor legale. Acesta a menționat că se evită licitațiile publice și că anumite sume sunt acordate cu dedicație, fără a fi vizibile public.
În ceea ce privește actele normative, fostul judecător CCR a afirmat că instanțele au intervenit pentru că unele decizii au depășit limitele constituționale. El a criticat promovarea unor reforme salariale fără un dialog social real și fără respectarea competențelor legale. Tudorel Toader a observat că guvernanții au încercat să încredințeze sume mari unor entități din străinată, ignorând normele de tehnică legislativă și procedurile de licitație transparentă.
Instanțele de judecată au blocat mai multe acte normative promovate de Guvern, deoarece acestea ar fi încălcat cadrul legal. Curtea de Apel București a suspendat procedura proiectului legii salarizării unitare la data de 21 iulie 2026, invocând lipsa consultării obligatorii. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut suspendarea pentru 11 hotărâri adoptate sub conducerea lui Ilie Bolojan, inclusiv măsuri privind plafonarea de 3,15 milioane de lei pentru agricultura românească.
Criza politică a fost marcată de o instabilitate legislativă ce a dus la numeroase atacuri în contenciosul administrativ. Guvernul condus de Ilie Bolojan a pierdut mai multe demersuri în fața judecătorilor, deoarece actele normative vizau, printre altele, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în instituții publice. Aceste decizii au fost considerate că depășesc limitele de administrare a treburilor curente, fiind lipsite de susținere parlamentară adecvată.
Această perioadă de instabilitate a fost marcată de schimbări rapide în leadership-ul executiv și de voturi de cenzură. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost adoptată cu 281 de voturi din 431 de parlamentari prezenți. În acest context, după ce Eugen Tomac a renunțat la formarea unui guvern în iunie, președintele Nicușor Dan i-a oferit mandatul de premier lui Adrian Veștea, însă această variantă nu a fost validată de Parlament.