Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are nevoie de o suplimentare a bugetului cu o sumă cuprinsă între 1,2 și 1,5 miliarde de lei până la sfârșitul anului. Această cerere a fost făcută de vicepremierul Tánczos Barna, care ocupă și funcția de ministru interimar al Agriculturii, în scopul de a putea efectua plățile aferente diverselor scheme de sprijin destinate fermierilor. Fondurile sunt esențiale pentru a operaționaliza programele de finanțare, inclusiv pentru cele pentru care România a primit deja fonduri europene.
În prezent, ministerul gestionează opt programe de finanțare a fermierilor care se află în diferite etape de implementare sau aprobare. Tánczos Barna a precizat că, deși multe cereri au fost deja depuse și schemele sunt pregătite, lipsa banilor blochează procesul de plată. Vicepremierul a menționat că a purtat discuții repetate cu ministrul Finanțelor pentru a asigura aceste sume prin rectificarea bugetară, subliniind că, fără această măsură, ministerul nu poate susține adecvat sectorul agricol.
Printre schemele care necesită finanțare se numără cele pentru compensarea creșterii prețurilor la motorină, energie electrică și îngrășăminte chimice. De asemenea, sunt vizate ajutoarele pentru producția de legume în spații protejate, cultivatorii de usturoi și producătorii de cartofi. În sectorul animalelor, sprijinul vizează crescătorii de bovine, cu un ajutor de 68 de euro pe cap de animal, și sectorul suin, unde plățile sunt structurate pe baza locurilor de cazare pentru porci grași sau animale de reproducție.
Sectorul avicol și cel al creșterii porcilor se confruntă cu riscuri majore din cauza costurilor ridicate cu energia electrică și gazele. Tánczos Barna a avertizat că aceste sectoare pot pierde competitivitatea pe piața internațională dacă statul nu intervine imediat. Ministrul a făcut o paralelă cu industria auto, menționând că, la fel ca în cazul Dacia, lipsa energiei la un preț rezonabil ar putea forța producătorii agricoli să își relocateze activitatea în alte țări.
Presiunea economică afectează și industria de panificație, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor pâinii la raft. Totodată, există dificultăți legate de transportul cerealelor, fermierii având nevoie de trenuri, vagoane și o infrastructură adecvată. Tánczos Barna a semnalat că unii oameni de afaceri din România manifestă interes pentru importul de cereale ieftine din Ucraina, în condițiile în care producția autohtonă stă în silozuri din cauza problemelor de comercializare și transport.
Conform celor mai recente prognoze ale Comisiei Europene, România ar putea obține în acest an agricol o producție de 23,6 milioane de tone de cereale. Această cifră ar plasa țara înaintea Spaniei, care are o producție estimată la 21,3 milioane de tone. Această performanță agricolă este însă pusă la încercare de costurile ridicate cu energia și de dificultățile logistice de pe piața cerealelor.