România se poate confrunta cu o situație instituțională fără precedent, caracterizată prin dizolvarea Parlamentului, suspendarea președintelui și existența unui Guvern demis cu atribuții limitate. Acest cumul de evenimente nu este reglementat explicit de Constituție, ceea ce ar putea declanșa dispute juridice majore. În acest context, Nicușor Dan a optat pentru o nouă desemnare de premier, pe Luca Niculescu, în loc să dizolve imediat Legislativul.
Condițiile pentru dizolvarea Parlamentului sunt deja îndeplinite, deoarece au trecut 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, după respingerea Cabinetelor Veștea și Mureșan. Conform articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea șefilor Camerelor și a liderilor grupurilor parlamentare. Totodată, AUR menține demersul pentru suspendarea lui Nicușor Dan, proces care necesită inițierea propunerii de către cel puțin o treime dintre deputați și senatori.
O zonă de incertitudine apare în cazul în care decretul de dizolvare este emis înainte de votul de suspendare. Deși Parlamentul este dizolvat, mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea noului Parlament, conform articolului 63 alin. (4). Din această cauză, există interpretarea că Parlamentul ar putea încă să voteze suspendarea președintelui, deoarece aceasta nu este o lege organică. O astfel de suprapunere a procedurilor ar putea ajunge rapid în instanța Curții Constituționale a României.
Dacă președintele este suspendat, interimatul este asigurat de președintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaților. Conform articolului 98 din Constituție, președintelui interimar îi sunt interzise doar atribuțiile de la articolele 88-90, precum mesajele către Parlament sau dizolvarea acestuia. Desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru rămâne însă o atribuție permisă. Totuși, rămâne o problemă juridică dacă Parlamentul dizolvat poate acorda votul de încredere unui nou Guvern.
În ceea ce privește administrația statului, Guvernul demis poate adopta doar actele necesare pentru treburile publice. Conform articolului 37 alin. (3) din Codul administrativ, acest Executiv nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege. Acest lucru ar putea bloca promovarea bugetului pentru anul 2027. Totuși, statul nu rămâne fără fonduri, deoarece se va aplica în continuare bugetul anului precedent, conform articolului 138 alin. (3) din Constituție.
Aceste discuții despre stabilitatea instituțională apar într-un moment în care Curtea Constituțională a României este implicată în alte decizii importante. Înalta Curte este așteptată să se pronunțe în diverse dispute, inclusiv în conflictul dintre Guvern și ÎCCJ privind restanțele salariale ale magistraților sau în disputa privind Programul SAFE. Aceste procese juridice subliniază rolul central al Curții în interpretarea normelor care guvernează funcționarea statului român.