Închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la data de 31 august 2026 nu înseamnă sfârșitul accesului României la fondurile europene. După finalizarea acestui plan, țara mai dispune de aproximativ 20 de miliarde de euro neîncasate din cadrul politicii de coeziune 2021–2027. În acest context, agricultura și investițiile în energie reprezintă alte două direcții de finanțare stabile, oferind oportunități semnificative pentru bugetul de stat în perioada următoare.
Principalul rezervor de capital este politica de coeziune, care vizează infrastructura de transport, sănătate și digitalizare. Documentele guvernamentale indică un buget total de aproximativ 41,97 miliarde de euro, dintre care o contribuție europeană de 3aria 30,986 miliarde de euro. Până în august 2026, România primise deja circa 11,02 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 35,6% din alocarea europeană, restul de bani fiind condiționat de execuția proiectelor și de rambursările de la Bruxelles.
Sectorul agricol dispune de propriul buget multianual, oferind o stabilitate de care depinde dezvoltarea rurală. Planul strategic pentru perioada 2023–2027 are un buget total de aproximativ 15,83 miliarde de euro, dintre care 14,9 miliarde euro sunt fonduri europene. Aceste sume sunt direcționate către plăți directe, investiții în ferme și proiecte de mediu, procesul de plată fiind gestionat anual de instituții precum AFIR.
Investițiile în energie vor continua prin intermediul Fondului pentru modernizare, care rămâne activ până în 2030. Acest fond este alimentat din veniturile de la certificatele de emisii și finanțează proiecte de stocare a energiei și rețele electrice. România are un portofoliu de investiții nerambursabile de aproximativ 12 miliarde de euro în acest sector, fiind un beneficiar major al acestor resurse pentru decarbonizare.
Distribuția fondurilor de coziune se realizează prin șapte programe naționale și opt programe regionale. Acestea susțin infrastructura de transport, sănătatea și dezvoltarea durabilă, precum și programe de tranziție justă pentru județe precum Gorj sau Hunedoara. Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene a subliniat importanța mobilizării pentru a atrage sume record, având în vedere că procesul de absorbție depinde de finalizarea lucrărilor și de decontarea facturilor.
Accesul la aceste fonduri necesită o gestionare riguroasă a procesului administrativ, de la lansarea apelurilor până la plata facturilor. În perioada 2021-2027, România a deblocat sume semnificative prin PNRR, însă provocarea rămâne transformarea contractelor semnate în cheltuieli acceptate de Comisia Europeană. Succesul depinde de capacitatea autorităților și a operatorilor privați de a gestiona corect cererile de rambursare în cadrul programelor de coeziune și de agricultură.