Guvernul condus de Luca Niculescu a primit, marți, 20 octombrie 2026, votul de învestitură din partea Parlamentului României. Decizia a fost luată în după-amiaza zilei, prin care echipa premierului desemnat a obținut sprijinul a 280 de deputați și senatori. Această învestitură marchează sfârșitul unei perioade de instabilitate administrativă, oferind noul executiv puteri depline pentru exercitarea atribuțiilor de guvernare în țară.
Noua structură a Guvernului este formată din un total de 19 membri. În afara funcției de prim-ministru, ocupată de diplomatul de carieră Luca Niculescu, componența cabinetului include 12 membri din partea PSD și șapte membri independenți. Această distribuție a forțelor în cadrul executivului urmează să gestioneze principalele direcții de politică națională după perioada de tranziție prin care a trecut statul.
Perioada de interim, care a durat între 5 mai 2026 și 20 octombrie 2026, a fost marcată de o gestionare temporară a atribuțiilor guvernamentale. În acest interval de aproximativ cinci luni, atribuțiile au fost exercitate de premierul Bolojan împreună cu o echipă de miniștri proveniți din PNL, USR și UDMR. Această fază de administrare interimară a avut loc în absența unui guvern cu mandat complet.
Înainte de succesul actual, președintele Nicușor Dan a încercat să soluționeze criza prin propunerea a trei nume diferite pentru funcția de premier. Procesul de formare a unui guvern a fost dificil, deoarece prima propunere nu a ajuns în Parlament, iar următoarele două încercări nu au reușit să obțină minimul de 233 de voturi necesare pentru învestire. Doar propunerea actuală a reușit să depășească pragul parlamentar.
După primirea votului de învestitură, noul cabinet urmează să finalizeze procesul oficial de preluare a funcțiilor. Conform procedurilor stabilite, Guvernul Niculescu depune jurământul la Palatul Cotroceni la ora 19:00, în data de 20 octombrie 2026. Acest act formal reprezintă momentul oficial în care membrii cabinetului își asumă responsabilitățile de conducere a administrației de stat.
Instabilitatea politică ce a precedat această învestitură a fost caracterizată de eșecurile propunerilor anterioare de premier. Procesul de formare a unui executiv stabil a necesitat mai multe încercări din partea președintelui Nicușor Dan, care a trebuit să navigheze prin multiple propuneri de cabinet respinse de Parlament. Abia după aceste multiple etape de negociere și propuneri neîmplinite, s-a ajuns la formarea unui guvern cu un număr de voturi suficient pentru funcționare.