Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a depus la Parlament sâmbătă dimineața un program de guvernare de 175 de pagini, care include o strategie de reformare a companiilor de stat și o restrângere a aparatului bugetar. Documentul a fost însoțit de lista propusă de miniștri, în condițiile în care Siegfried Mureșan a avertizat că, în absența votului PSD pentru învestirea cabinetului său, se deschide calea către alegeri anticipate.
Proiectul vizează crearea unui guvern mai mic și mai simplu, prin reducerea numărului de demnitari și comasarea instituțiilor. Siegfried Mureșan propune limitarea la maximum 3 secretari de stat pe fiecare minister și utilizarea unor funcții de suport puse în comun. De asemenea, programul prevede o scădere de 13% a numărului de parlamentari, bazată pe datele din recensământul din 2021, alături de o optimizare a personalului din administrația centrală.
În ceea ce privește companiile de stat, documentul impune ca acestea să fie fie restructurate, fie vândute, fie să demonstreze un interes public clar. În decurs de un an, fiecare companie va fi integrată într-unul dintre cele cinci regimuri: menținerea în proprietatea statului pentru dezvoltare strategică, listarea la bursă prin IPO sau SPO, privatizarea, concesionarea sau închiderea ordonată. Pentru entitățile care reprezintă un monopol natural, se vor aplica contracte de serviciu public cu costuri comparate cu operatorii europeni.
Sistemul de monitorizare va include un rating public pe o scală de la A la E pentru companiile cu pierderi în doi ani consecutivi. Ratingul A indică o performanță solidă fără sprijin public, în timp ce ratingul E semnalează o companie neviabilă, fără perspective de redresare. Programul propus de Siegfried Mureșan prevede și oprirea acordării celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu, precum și eliminarea bonusurilor nejustificate sau a beneficiilor de diverse tipuri în companiile de stat.
O componentă importantă a reformei este conceptul de „dividend al reformei”, care ar trebui să înceapă de la 1 iulie 2027. După atingerea țintei de deficit pentru anul 2026, jumătate din economiile rezultate din reforma statului și din veniturile suplimentare de colectare vor fi direcționate către reducerea taxării muncii. Cealaltă jumătate va fi utilizată pentru reducerea deficitului bugetar, sumele fiind stabilite anual în legea bugetului.
Aceste propuneri de reformă administrativă și economică apar într-un moment de tranziție politică, când cabinetul propus trebuie să obțină încrederea Parlamentului pentru a evita organizarea unor alegeri anticipate. Procesul de restructurare a companiilor de stat și optimizarea numărului de funcționari publici reprezintă piloni centrali în încercarea de a reduce deficitul bugetar și de a eficientiza utilizarea resurselor publice în perioada următoare.