Primarii din cadrul partidului PSD au început să exprime nemulțumiri față de planul Guvernului de a comasa comunele care au o populație de sub 1.500 de locuitori. Această inițiativă, anunțată de propriul partid, este privită ca o amenințare la adresa identității comunităților și ca un obstacol în accesul cetățenilor la serviciile administrative. În județul Iași, situația este critică, deoarece, deși datele Guvernului din 2023 indicau doar două astfel de localități, cifrele actuale ar putea fi mult mai mari.
Pamfilică Brânză, primarul comunei Cucuteni, susține că această reformă ar putea duce la dispariția unui „brand de țară”. Localitatea, care în 2023 avea 1.335 locuitori, este celebră pentru vestigiile arheologice care au permis identificarea culturii Cucuteni, o civilizație preistorică majoră în sud-estul Europei. Edilul a declarat că nu a primit informații concrete despre modul de desfășurare a reformei și nici nicio comunicare oficială din partea organizației județene a partidului său, bazându-se doar pe știrile din presă.
O altă problemă majoră ridicată de liderii locali este distanța dintre centrele de administrare și populație. În comuna Roșcani, care înregistra 1.550 de locuitori în 2023, primarul Ginovel Gheorghiu a criticat modul în care a fost formulată problema, cerând o analiză bazată pe criterii geografice. Acesta a subliniat că există o distanță de 14 kilometri până la comuna Trifești, iar lipsa transportului public ar face deplasarea cetățenilor, în special a celor vârstnici, extrem de dificilă.
Ginovel Gheorghiu a propus ca reforma să înceapă prin reducerea numărului de parlamentari și de consilieri locali înainte de a atinge comunitățile mici. El a menționat că localitatea nu are resurse pentru externalizarea serviciilor și că reorganizarea ar impune dificultăți mari de deplasare. Roșcani are o istorie administrativă complexă, fiind înființată în 1864, desființată și reînființată de mai multe ori, înainte de a se desprinde definitiv de Trifești în anul 2004.
Asociația Comunelor din România (ACOR) a reacționat prin intermediul președintelui său, Emil Drăghici, care a cerut un dialog urgent cu filialele județene. Acesta a subliniat necesitatea unei platforme de comunicare pentru a nu decide pentru primari fără a-i consulta. Conform planului Guvernului, comunele vor putea decide prin referendum dacă acceptă voluntar comasarea până în martie 2027, reorganizarea urmând să fie aplicată efectiv în 2028, odată cu alegerile locale.
Reforma administrativ-teritorială vizează reducerea cheltuielilor de funcționare și îmbunătățirea serviciilor publice prin consolidarea resurselor financiare limitate ale unor comune mici. Autoritățile propun ca localitățile care aleg unirea să primească stimulente și sprijin pentru proiecte de infrastructură. Totuși, rezistența primarilor indică o tensiune între obiectivele de eficiență bugetară și protejarea structurii sociale și istorice a unităților administrative de la periferie.