O propunere de a-l desemna pe Grindeanu în funcția de premier ar putea pune președintele Nicușor Dan în fața unei decizii politice dificile. Dacă această variantă este pusă pe masa președintelui, există riscul ca PSD să încheie un acord cu AUR pentru a obține numărul necesar de voturi pentru învestire. Această mișcare ar putea fi motivată de presiunea exercitată de conducerea PSD, care dorește accesul la resurse bugetare și funcții publice.
În cadrul PSD, lideri precum Olguta Vasilescu, Claudiu Manda și Stănescu au exprimat opinii privind statutul partidului AUR, nu considerându-l un partid extremist. Această schimbare de perspectivă ar putea facilita o colaborare între cele două formații politice. Dacă Grindeanu va fi candidat la funcția de premier, el ar putea accepta un compromis cu AUR pentru a-și păstra funcția de șef al PSD, în condițiile în care majoritatea de 233 de voturi ar putea veni de la această forță politică.
Liderii partidei AUR au emis semnale clare privind interesul pentru guvernare. George Simion a declarat că partidul își asumă intrarea la guvernare, în timp ce Gheorghe Piperea a susținut că trebuie să se ajungă la o soluție de guvernare AUR–PSD. Totodată, Petrișor Peiu a menționat că AUR nu va vota un guvern PSD din care partidul să nu facă parte, sugerând că intrarea la guvernare depinde de cedarea de ministere.
Interesul pentru colaborare este susținut și de alte figuri din cadrul AUR. Mohammad Murad a propus public o colaborare AUR–PSD prin crearea unei „Celule de Criză” pentru economie, iar în iunie a afirmat că partidul ar fi negociat deja ministere și funcții. Dan Dungaciu a precizat însă că, deși există viziuni diferite în partid, AUR nu primise încă o invitație oficială pentru a participa la formarea unui guvern.
Situația politică actuală este marcată de o fragmentare a suportului pentru PSD, care se confruntă cu dificultăți în obținerea finanțării pentru contractele semnate anterior. În acest context, majoritatea parlamentară ar putea fi formată prin acordul PSD cu AUR, având în vedere că PNL-USR și UDMR nu susțin o astfel de configurație de guvern. O astfel de alianță ar putea schimba modul în care deciziile de stat sunt luate în România.
În contextul tensiunilor politice, deciziile privind legislația socială și economică rămân sub observația publicului. De exemplu, procesul de adoptare a unor legi privind sancționarea căsăriilor forțate a fost un subiect recent în Camera Deputaților. Această dinamică evidențiază importanța echilibrului de puteri între instituția președintelui și majoritatea parlamentară în procesul de decizie legislativă din România.