Politologul Cristian Preda, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a analizat procesul de desemnare a lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Acesta a descris drept „tragicomic” momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat că Siegfried Mureșan se mai gândește dacă acceptă mandatul. Conform expertului, acest episod reflectă o diminuare a autorității prezidențiale, într-un context de fragmentare politică marcată de lipsa unui lider puternic.
Cristian Preda a explicat faptul că a fost surprins de decizia președintelui, deoarece a presupus că propunerile făcute de partide în luna iunie au fost excluse în mod tacit. Un alt motiv al surprizei este faptul că Siegfried Mureșan a cerut recent alegeri anticipate, ceea ce lăsa să se creadă că acesta ar putea abandona ideea de a forma un guvern. În plus, președintele a menționat că Siegfried Mureșan se mai gândește, fapt care a durat doar câteva minute.
În ceea ce privește stabilitatea guvernului, expertul subliniază că alegerea președintelui a urmat o logică democratică, bazată pe susținerea celui mai mare număr de voturi. Siegfried Mureșan a fost propus de PNL, USR și UDMR încă de pe 26 iunie. Totuși, pentru a trece, Guvernul Mureșan are nevoie de 233 de voturi, în timp ce coaliția formată din PNL, USR și UDMR dispune de doar 170 de voturi, ceea ce face ca situația să fie una de pură aritmetică.
Analizând configurația politică, Cristian Preda a menționat că un sprijin ar putea veni de la grupările formate pe ruinele AUR sau POT. În prezent, PSD are 27.15%, iar AUR are 19.82%, ceea ce înseamnă că nici varianta PSD-AUR nu ar fi fost suficientă fără alte voturi. Există și posibilitatea unei coaliții mai mici, tot pro-europene, dar fără USR, însă expertul consideră că soluția propusă de președinte este cea mai tehnică variantă disponibilă în acest moment.
În final, Cristian Preda a observat că amânarea desemnării a contribuit la slăbirea poziției lui Nicușor Dan. Acesta ar putea intra într-un regim mai parlamentarizat decât cel de sub Klaus Iohannis, comparând situația cu Republica a IV-a franceză, unde guvernele erau instabile. Deși România are fragmentarea politică a sistemului francez, expertul notează că lipsesc lideri precum Charles de Gaulle, care să poată construi un regim cu un executiv și o preșidenție mai puternice.
În contextul actual, nominalizarea lui Siegfried Mureșan este privită de presa internațională ca o mișcare complexă, în care necesitatea de sprijin din partea PSD sau a suveraniști este critică. Această etapă de formare a guvernului este văzută ca o încercare de a naviga într-un peisaj politică fragmentat, unde echilibrul dintre partidele pro-europene și forțele suveraniste determină viitorul stabilității executive.