Parlamentul a respins, ieri, pentru a doua oară în ultimele trei luni, învestirea unui guvern cu puteri depline condus de Siegfried Mureșan. Cabinetul desemnat nu a reușit să ajungă la Palatul Victoria, deoarece votul a fost de doar 182 de susținători. Această cifră este cu 51 de voturi mai mică decât pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire. Demersul a reprezentat un nou eșec în încercarea de a înlocui Executivul interimar condus de Ilie Bolojan.
Siegfried Mureșan a primit cu șapte voturi mai puțin decât Adrian Veștea, care fusese anterior premier desemnat de Nicușor Dan. Deși a beneficiat de sprijinul PSD, Cabinetul Mureșan nu a obținut acordul AUR, ceea ce transformă formațiunea condusă de George Simion într-un pion decisiv în ecuația parlamentară. Imediat după vot, Siegfried Mureșan a declarat că partidele care au declanșat criza au votat pentru prelungarea acesteia și a anunțat că va continua să militeze pentru reformele așteptate de cetățeni.
În cadrul dezbaterilor, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a atacat propunerea, numind-o „un guvern Bolojan 2.0” care va aplica aceeași rețetă de austeritate. Grindeanu a susținut că de 150 de zile țara este blocată și a criticat costurile vieții, menționând facturile și carburanții care sfidează bunul-simț. Pe de altă parte, George Simion a cerut alegeri anticipate, susținând că parlamentarii AUR au fost supuși unor presiuni și amenințări pentru a nu sprijini formula guvernamentală propusă.
Din partea PNL, Ilie Bolojan a susținut că problemele României provin din blocarea reformelor de către cei care sunt afectați de acestea. Diana Buzoianu, din USR, a acuzat PSD că a blocat guvernul anterior pentru a proteja interesele unor baroni locali. Kelemen Hunor, reprezentând UDMR, a avertizat că societatea își pierde răbdarea cu instituțiile și că acest lucru poate duce la alegerea extremelor și a populismului în viitor.
Analistul economic Aurelian Dochia a observat că, deși există riscuri majore legate de capacitatea de împrumut, execuția bugetară rămâne într-un interval bun. El a menționat că menținerea deficitului în parametrii stabiliți ar putea fi un avantaj în discuțiile cu investitorii. Totuși, expertul Adrian Mitroi a avertizat că situația financiară este critică, cu o datorie publică ce ar putea ajunge la 90% din PIB, ceea ce ar putea necesita intervenția FMI.
Această criză politică survine într-un moment de incertitudine economică, chiar înainte ca agenția Standard&Poors să publice noul raport privind ratingul investițional al țării. Nicușor Dan a menționat anterior că, deși rectificarea bugetară este o chestiune de săptămâni, cifrele financiare sunt mult mai bune. Stabilitatea guvernamentală și predictibilitatea legislativă rămân condiții esențiale pentru menținerea ratingului BBB- cu perspectivă negativă, stabilit în aprilie.