Guvernul condus de Luca Niculescu, votat de Parlament în urmă cu două zile, începe activitatea într-un cadru administrativ care ridică semne de întrebare privind autoritatea reală a premierului. Deși numele lui Luca Niculescu apare pe frontispiciul Executivului, ordonanța de urgență adoptată în prima ședință de Guvern, din 20 octombrie 2026, pare să concentreze instrumentele de coordonare în mâinile vicepremierului Marian Neacșu. Această structură funcțională sugerează o diviziune între responsabilitatea publică și controlul administrativ propriu-zis la Palatul Victoria.
Conform Articolului 1, alineatul (3) din ordonanța de urgență, vicepremierul Marian Neacșu, care deține și Ministerul Afacerilor Interne, are atribuția de a coordona instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Această competență de coordonare asupra întregului aparat guvernamental este extinsă de o infrastructură proprie, formată dintr-un consilier de stat, doi secretari de stat și un cabinet cu trei posturi contractuale. Această echipă funcționează separat de structura aferentă ministerului pe care Neacșu îl conduce deja.
Mecanismul de numire în acest aparat propriu este unul complex, deoarece numirile se fac prin decizia premierului, însă la propunerea vicepremierului. Această distincție juridică înseamnă că, deși semnătura lui Luca Niculescu este necesară, inițiativa asupra echipei de lucru aparține lui Marian Neacșu. În acest context, există riscul ca premierul să devină o figură pur decorativă, în situația în care documentele și soluțiile administrative ajung la el doar după ce deciziile importante au fost deja luate de vicepremier.
Ordonanța oferă, de asemenea, o formulă de continuitate pentru acest mecanism de putere, permițând vicepremierului să își delege atribuțiile către secretarii sau consilierii de stat din aparatul său în cazul în care nu își poate îndeplini temporar funcția. Pe lângă această arhitectură de putere, s-a observat și o schimbare protocolară la masa ședințelor de Guvern. Ioana Dogioiu, fost purtător de cuvânt, a menționat că Luca Niculescu s-a așezat în mijlocul miniștrilor, renunțând la poziția de cap al mesei din mandatul anterior.
În ceea ce privește aspectele financiare, nota de fundamentare a actului normativ invocă necesitatea eficienței aparatului administrativ, dar fără a furniza detalii despre costuri. Tabelul privind impactul financiar nu conține cuantificări specifice, menționând doar că cheltuielile vor fi asigurate în limita creditelor deja aprobate. Astfel, deși cetățenii pot vedea numărul de posturi noi create în diverse cabinete, nu există o claritate asupra sumelor totale necesare pentru această nouă organizare a Guvernului.
În perioada actuală, deciziile politice și administrative din România sunt marcate de o activitate intensă, reflectată și în alte domenii de actualitate. În timp ce Guvernul Niculescu își stabilește structura internă, alte subiecte precum reglementările europene privind rambursarea comisioanelor pentru zborurile anulate sau declarațiile politice ale unor figuri precum Nicușor Dan sau Traian Băsescu ocupă atenția publicului, într-un context de schimbări constante la nivel național și internațional.