Guvernul condus de Luca Niculescu a preluat conducerea Executivului, format din 17 miniștri, dintre care 11 sunt propuși de PSD și șase sunt independenți. Noul premier gestionează tranziția într-un context economic dificil, marcat de necesitatea reducerii deficitului bugetar și continuării reformelor asumate în fața Comisiei Europene. România trebuie să asigure finanțarea investițiilor în condițiile în care creșterea prețurilor a afectat semnificativ puterea de cumpărare a populației.
În ceea ce privește protecția socială, programul de guvernare prevede reluarea indexării pensiilor începând cu anul 2027, respectând traiectoria deficitului bugetar. Luca Niculescu a declarat că sprijinul va fi țintit către pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei. Totodată, Executivul intenționează să relucreze legea salarizării unitare în sectorul public pentru a elimina diferențele de remunerare și să asigure actualizarea anuală a salariului minim.
Pe plan fiscal, noul Guvern propune menținerea cotei unice de impozitare și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, cunoscut sub numele de IMCA, începând cu 1 ianuarie 2027. Această măsură vizează încurajarea investițiilor și reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri. În paralel, se va lucra la reforma ANAF prin digitalizarea controalelor și utilizarea sistemelor de analiză a riscului fiscal pentru a îmbunătăți colectarea taxelor de către stat.
Eficientizarea administrației publice este un alt pilon al programului, prin care Guvernul propune evaluarea instituțiilor în primele șase luni de mandat pentru a elimina structurile redundante. Luca Niculescu a asumat că statul își va reduce propriile cheltuieli și risipa înainte de a solicita contribuabiliilor sume suplimentare. Obiectivul este de a reduce birocrația pentru companii cu cel puțin 25% și de a scurta durata procedurilor de autorizare cu minim 30%.
Sectorul energetic și cel de infrastructură primesc, de asemenea, atenție prin ținta de a depăși 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028. Guvernul urmărește dezvoltarea unor capacități noi de producție de aproximativ 5.800 MW până la sfârșitul anului 2027, dintre care 3.600 MW ar urma să vină din surse regenerabile. Proiectele includ valorificarea gazelor din Marea Neagră și continuarea investițiilor nucleare de la Cernavodă.
În contextul financiar actual, România se confruntă cu costuri ridicate pentru refinanțarea datoriei publice și pentru finanțarea deficitului. Presiunile bugetare sunt accentuate de obligațiile de plată acumulate și de cheltuielile curente. PSD a impus termene clare pentru Guvern, solicitând clarificări privind situația deficitului până la 1 noiembrie și prezentarea proiectului de buget pentru anul 2027 până la data de 1 decembrie 2026.