Autoritatea Electorală Permanentă pregătește o restructurare a organizării sale, vizând un număr mai mic de posturi față de modelul anterior. Președintele instituției, Adrian Țuțuianu, a prezentat un proiect de lege care stabilește un total de 371 de posturi, fără a include funcțiile de demnitate publică și personalul cabinetelor acestora. Această nouă structură este considerată o schimbare importantă față de situația actuală a instituției.
Modificările propuse vizează în mod special structurile teritoriale ale Autorității, care vor trece printr-o simplificare a numărului de angajați. În prezent, unele structuri județene dispunau de directori și ajungeau până la zece angajați, însă noua organizare prevede doar trei sau patru persoane pe unitate. Adrian Țuțuianu a explicat că această decizie urmărește o structură mai apropiată de atribuțiile reale ale instituției, aplicând o logică similară celei utilizate la elaborarea regulamentului de organizare și funcționare depus în martie.
Proiectul de lege vizează și schimbarea modului de numire a conducerii, pentru a reflecta statutul de autoritate autonomă sub control parlamentar. Mandatul președintelui și al celor doi vicepreședinți va rămâne de opt ani, depășind durata unui singur ciclu electoral. În prezent, președintele este desemnat de Parlament, însă unul dintre vicepreședinți este numit de președintele României, iar celălalt de prim-ministru. Nouul proiect prevede ca toți aceștia să fie numiți prin hotărâre a Parlamentului.
În ceea ce privește personalul, noile reglementări impun obligația de a declara lipsa apartenenței la un partid politic. Salarizarea angajaților va fi similară cu cea din Parlament, iar secretarul general va fi desemnat de președintele AEP, nu de prim-ministru, așa cum se întâmplă în prezent. De asemenea, instituția va putea deține venituri proprii, pe lângă subvențiile de la bugetul de stat, și va înființa un Centru național pentru dezvoltarea managementului electoral.
Proiectul de lege este necesar deoarece atribuțiile actuale ale AEP sunt dispersate în mai multe acte normative, fără o lege unitară de organizare. Prin acest document, se urmărește reunescerea tuturor prevederilor într-un cadru legislativ unic. Această reformă vizează și eficiența operațională, având în vedere că, la începutul anului, AEP avea 396 de posturi ocupate, deși organigrama veche permitea peste 500 de posturi în total.
În contextul actual, AEP funcționează într-un cadru legislativ fragmentat, unde funcțiile sale sunt reglementate de acte diverse. Această reformă este esențială pentru a asigura o funcționare unitară și pentru a clarifica statutul de autoritate autonomă. Proiectul propune de asemenea ca toate actele adoptate de autoritate să fie publice și să poată fi contestate în instanță, oferind un fundament juridic mai solid pentru procesul electoral.