Președintele Nicușor Dan va desemna luni al patrulea premier al României, după ce va finaliza o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare. Decizia urmează după ce Guvernul desemnat anterior, condus de Siegfried Mureșan, nu a reușit să obțină învestirea în plenul reunit al Parlamentului. Șeful statului a anunțat că va convoca liderii politicii la Palatul Cotroceni luni dimineața, urmând ca după-amiaza să nominalizeze oficial noul premier.
În prezent, negocierile dintre partide vizează două scenarii principale pentru stabilirea viitoarei execuții. Prima variantă este formarea unui Guvern condus de un premier tehnocrat, care ar putea avea la rândul său miniștri de origine politică. Această opțiune este analizată de liderii politici, deși persoana aleasă nu ar trebui să fie complet străină de mediul partidelor, fiind menționate nume din zona economică, precum Alexandru Nazare, sau persoane din Banca Națională a României.
A doua posibilitate luată în calcul de factorii politici este rocada guvernamentală, care presupune păstrarea premierului actual și schimbarea doar a anumitor miniștri din cabinet. În acest context, social-democrații manifestă dorința de a fi primii care intră în această rocadă. Aceeași strategie fusese susținută și de liberali înainte ca Siegfried Mureșan să eșueze în obținerea voturilor necesare pentru a putea conduce Guvernul.
Nicușor Dan a impus o condiție clară pentru viitoarele negocieri, cerând partidelor să nu coopteze AUR la guvernare. Președintele a declarat, în timp ce se afla în Cehia, că o prezență a acestui partid la guvernare ar afecta grav relațiile României cu partenerii externi, atât pe partea de securitate, cât și pe partea de UE. El a subliniat că România nu își permite un astfel de pas în acest moment și că va păstra direcția pro-occidentală.
Eșecul învestirii Guvernului condus de Siegfried Mureșan a avut loc miercuri, în urma votului parlamentar. Din totalul de 464 de parlamentari, 321 au fost prezenți la ședință, iar 197 de voturi au fost valabil exprimate. Guvernul a primit 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, însă pentru învestire era necesar votul majorității, adică cel puțin 233 de voturi favorabile.
Procesul de formare a unui nou Guvern are loc într-un moment de instabilitate politică, după ce Guvernul desemnat anterior nu a reușit să obțină încrederea Parlamentului. Această situație obligă președintele la consultări intense pentru a evita problemele de comunicare între Palatul Cotroceni și liderii formațiunilor politice, căutând un consens care să permită funcționarea instituțiilor statului.