Președintele Nicușor Dan urmează să anunțe desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru al României. Decizia vine în urma consultărilor desfășurate astăzi, 5 octombrie, la Palatul Cotroceni, unde reprezentanții partidelor și formațiilor politice din Parlament și-au exprimat opțiunile pentru formarea unui nou Executiv. Această nominalizare încearcă să pună capăt unei perioade de instabilitate politică ce durează de cinci luni.
Consultările au evidențiat divergențe majore între forțele politice, în special privind necesitatea alegerilor anticipate. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că partidul său este propunerea pentru funcția de prim-ministru, solicitând un guvern capabil să realizeze rectificarea bugetară. În același timp, Dan Dungaciu de la AUR și Dominic Fritz de la USR au pledat pentru organizarea alegerilor anticipate, considerând că un guvern de strânsură nu va putea implementa politici serioase pentru țară.
Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar și președintele PNL, a menționat că liberalii vor discuta posibilitățile de a evita blocajul politic după ce Nicușor Dan va face nominalizarea. Totuși, acesta a subliniat că PNL rămâne consecvent în decizia de a nu intra într-o guvernare cu PSD. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a exclus participarea directă în următorul Guvern, dar a menționat că ar putea susține un Executiv în jurul PSD, cu condiția implicării unei părți din PNL.
Alte propuneri au fost aduse în discuție în cadrul rundelor de consultări. Grupul parlamentar Uniți pentru România, reprezentat de Răzvan Chiriță, a susținut candidatura lui Victor Ponta pentru funcția de premier. De asemenea, Diana Șoșoacă, președintele S.O.S. România, s-a declarat potrivită pentru funcție, deși a recunoscut că nu ar primi voturile necesare în Parlament. În contrast, Nadia Cerva de la PACE - Întâi România a respins ideea alegerilor anticipate, numind-o subiect de campanie.
Situația actuală de blocaj a început pe 5 mai, când Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. De atunci, au existat trei încercări eșuate de formare a unui guvern: Eugen Tomac și-a depus mandatul, în timp ce propunerile lui Adrian Veștea și Siegfried Mureșan au fost respinse de Parlament. Această perioadă de instabilitate a fost marcată de absența unei majorități parlamentare stabile pentru a susține un program de guvernare.
Conform prevederilor articolului 85 din Constituție, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Procesul constituțional impune ca candidatul desemnat să ceară, în termen de 10 zile, votul de încredere asupra programului și a listei de miniștri, care trebuie dezbate în ședință comună de către Camera Deputaților și Senat.