Președintele Nicușor Dan a intervenit asupra acuzațiilor privind existența unor negocieri secrete între Administrația Prezidențială și PSD. În declarațiile oferite jurnaliștilor, șeful statului a respins ideea unui acord prealabil privind nominalizările guvernamentale, numind informațiile difuzate în spațiul public drept simple speculații fără niciun temei real. Nicușor Dan a sublieniat că nu va intra în discuții despre zvonuri, solicitând ca dezbaterea publică să se concentreze pe fapte concrete și nu pe închipuiri.
În contextul în care Siegfried Mureșan este desemnat premier, președintele a fost întrebat dacă ia în calcul posibilitatea organizării alegerilor anticipate dacă acesta nu va obține votul de încredere în Parlament. Nicușor Dan a evitat să ofere un răspuns direct asupra acestui scenariu, îndemnând forțele politice să își concentreze eforturile pe formarea unei majorități în termenul de 10 zile prevăzut de lege. El a criticat ceea ce a numit o stare de iresponsabilitate colectivă în mediul politic actual.
În timpul discuțiilor, președintele a menționat că a fost contactat de un lider de partid din România, fără a îi dezvălui identitatea exactă. Acesta din urmă ar fi susținut că problemele actuale ale țării sunt de atribuție exclusivă a funcției prezidențiale. Nicușor Dan a refuzat să numească persoana respectivă, limitându-se la a preciza că este vorba despre un lider politic din România, în contextul în care a cerut partidelor să găsească o soluție pentru a trece un Guvern.
Referitor la funcționarea statului după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai, Nicușor Dan a observat că s-au înregistrat progrese tehnice. Deși a recunoscut că un guvern interimar pune în așteptare multe decizii, el a menționat că România a finalizat 92% din PNRR și că Programul SAFE a continuat să funcționeze într-un ritm bun. Președintele a avertizat că instabilitatea executivă afectează însă atragerea capitalului și deciziile strategice.
Președintele a sublieniat că nu este constructiv să se prezinte situația actuală într-o cheie apocaliptică. El a explicat faptul că, în perioada de tranziție, legi importante au fost aprobate în sesiuni extraordinare de Parlament, demonstrând că mecanismele statului au funcționat. Totodată, a evidențiat necesitatea unei stabilități politice pentru a evita blocajele care pot apărea atunci când deciziile de importanță majoră sunt amânate de lipsa unui executiv complet funcțional.
Aceste declarații apar într-un moment de tensiune politică, în care liderii de partid sunt implicați în discuții despre responsabilitățile administrației. În perioada recentă, subiectul redobândirii cetățeniei române și poziția partidelor față de statutul politic al unor grupări au fost prezente în dezbaterile publice. Instabilitatea politică de după căderea Guvernului Bolojan rămâne un punct critic pentru stabilitatea economică și implementarea programelor de dezvoltare precum PNRR.