Președintele Nicușor Dan a respins, de la New York, acuzațiile conform cărora desemnarea lui Siegfried Mureșan ar fi fost un act de răzbunare împotriva PNL. Șeful statului a explicat că a răspuns afirmativ unei propuneri comune prezentate de liderii PNL, USR și UDMR în momentul desemnării. Nicușor Dan a subliniat că a semnat acea propunere după ce a discutat cu reprezentanții acestor partide, refuzând să valideze ideea unei intenții de sabotaj politic.
În contextul dificultăților de formare a unei majorități, Nicușor Dan a declarat că își dorește ca noul premier să convingă Parlamentul și să creeze un guvern capabil să treacă de vot. Președintele a insistat că această administrație trebuie să mențină direcția pro-occidentală a țării și să respecte toate obligațiile asumate, inclusiv cele privind traiectoria fiscală. El a menționat că speră succesul procesului, deși a recunoscut încă de la început că acest parcurs este unul dificil.
Nicușor Dan a refuzat să recomande premierului desemnat să își depună mandatul înainte de votul Parlamentului, evitând astfel să comenteze negocierile politice în următoarele zece zile. În acest interval, Siegfried Mureșan trebuie să prezinte în fața parlamentarilor programul de guvern și lista membrilor cabinetului. Președintele a indicat că scopul principal este atingerea unei soluții care să primească susținerea parlamentară, fără a interveni în discuțiile dintre partide.
Situația politică este tensionată, deoarece PSD și AUR au anunțat că nu vor vota Guvernul condus de Siegfried Mureșan. De asemenea, Kelemen Hunor a susținut că premierul desemnat nu ar mai trebui să meargă în Parlament dacă nu reușește să strângă o majoritate de voturi. Liderul UDMR a semnalat că partidele care ar putea susține actuala formulă sunt încă departe de pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire.
În cazul în care Siegfried Mureșan nu va obține învestirea, Nicușor Dan a anunțat că va relua discuțiile cu toate partidele pentru a analiza toate variantele posibile. Președintele a precizat că opțiunile nu sunt limitate la un guvern PSD–AUR sau la organizarea unor alegeri anticipate. Printre ipotezele luate în considerare se numără formarea unui guvern tehnocrat sau implementarea unor formule de rotație la conducerea Executivului, în funcție de evoluția politică.
Procesul de formare a unui guvern în România are loc într-un cadru legislativ strict, unde numărul de 233 de voturi în Parlament este esențial pentru învestire. Dacă mandatul acordat premierului desemnat eșuează, procedura de consultări implică o serie de etape de negociere între președinte și grupurile parlamentare pentru a identifica o nouă majoritate sau o alternativă de guvernare care să asigure stabilitatea statului.