Președintele Nicușor Dan a respins acuzațiile conform cărora desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier ar fi fost motivată de o dorință de răzbunare. Șeful statului a oferit aceste explicații în contextul discuțiilor privind posibilitatea ca premierul desemnat să nu obțină susținerea parlamentarilor necesară pentru învestire. Nicușor Dan a subliniat că acțiunile sale au fost dictate de propunerile primite în urma consultărilor oficiale de la Cotroceni.
Nicușor Dan a precizat că procesul de nominalizare a urmat după ce s-a întâlnit cu liderii PNL, USR și UDMR. În cadrul acelei întâlniri, reprezentanții acestor partide i-au transmis că au o propunere pentru funcția de premier, pe care președintele a acceptat-o imediat. „Eu am răspuns afirmativ unei propuneri. Când răspunzi afirmativ nu poate să fie răzbunare, nu?”, a declarat șeful statului, refuzând interpretările negative privind decizia sa.
Obiectivul principal al președintelui este ca premierul desemnat să reușească să convingă parlamentarii să susțină viitorul Guvern. Nicușor Dan a menționat că își dorește un cabinet care să păstreze direcția pro-occidentală și să respecte toate obligațiile asumate de România. Un aspect crucial menționat de președinte este menținerea traiectoriei fiscale a țării. Acesta a declarat că nu va mai face alte comentarii despre scenariile politice în perioada actuală.
Siegfried Mureșan a intrat oficial în perioada de 10 zile în care trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de încredere. Nicușor Dan a afirmat că speră ca procedura să ajungă la o soluție prin care Guvernul să treacă de votul parlamentarilor. Președintele a explicat că europarlamentarul PNL a fost persoana care a primit cele mai multe voturi din partea formațiunilor consultate, motiv pentru care a fost desemnat.
Tensiunile politice au apărut după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a sugerat că Siegfried Mureșan ar trebui să își depună mandatul dacă nu poate strânge voturile necesare. Kelemen Hunor a avertizat că un vot cu un număr redus de susțineri ar putea duce la o agravare a crizei politice. Acesta a menționat că ar fi de preferat renunțarea la mandat dacă nu se ating cele 233 de voturi necesare pentru învestire.
Procesul de formare a unui Guvern în România presupune consultări prezidențiale și o etapă de vot în Parlament. După ce președintele desemnează un premier, acesta are la dispoziție un termen limită pentru a prezenta programul și a obține încrederea deputaților și senatorilor. Succesul învestirii depinde de capacitatea premierului de a construi o majoritate parlamentară stabilă, esențială pentru stabilitatea administrativă a statului.