Nicușor Dan începe luni o nouă rundă de consultări la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, marcând a patra încercare de formare a unui Guvern cu puteri depline după căderea Cabinetului Ilie Bolojan. Președintele a anunțat că dorește încheierea blocajului politic prin discuții cu toate grupările parlamentare. Consultările încep la ora 14.00 cu PSD și vor continua la intervale de o jumătate de oră cu AUR, PNL, USR, UDMR, minoritățile și, la ora 19.00, cu parlamentarii neafiliați.
Prima opțiune de guvernare este de natură politică, prin care Sorin Grindeanu ar putea deveni premier într-un Guvern minoritar susținut de PSD. Această variantă presupune ca liderul partidului să fie desemnat prim-ministru, însă un astfel de Executiv va avea nevoie de voturi din afara PSD pentru a depăși pragul de 233 de voturi necesar în Parlament. PSD încearcă să construiască o formulă în jurul acestei propuneri sau în jurul unui tehnocrat acceptat de partid.
A doua variantă, care pare a fi preferată de șeful statului, presupune desemnarea unui premier independent sau a unui tehnocrat pentru a construi o majoritate. Printre numele menționate pe lista președintelui se numără Alexandru Nazare, actualul ministru interimar al Finanțelor, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale, și Eugen Tomac, consilier prezidențial. În ultimele săptămâni a mai fost vehiculat și numele diplomatului Luca Niculescu pentru această funcție.
Problema principală rămâne matematica parlamentară, deoarece Nicușor Dan a exclus participarea AUR la guvernare și nu dorește ca viitorul Guvern să depindă de voturile partidului condus de George Simion. Președintele a justificat această poziție prin necesitatea de a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea financiară a României. În acest context, USR refuză să susțină un Executiv din care face parte PSD, în timp ce UDMR susține o formulă apropiată de vechea coaliție, dar fără USR.
Situația politică este tensionată de presiunea fiscală, după ce S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al României la BBB-/A-3, dar cu perspectivă negativă. Agenția avertizează că un proces prelungit de formare a Guvernului, care ar împiedica reducerea deficitului, poate duce la scăderea ratingului. S&P estimează un deficit bugetar de aproximativ 6,25% din PIB pentru 2026, după ce în 2025 acesta va fi de 7,9%, iar în 2024 a fost de 9,3%.
Această criză politică reprezintă a patra tentativă de desemnare a unui premier de la declanșarea crizei politice din cursul anului 2026. Procesul de consultări de la Cotroceni are scopul de a găsi o figură capabilă să obțină cele 233 de voturi necesare pentru învestire, într-un moment în care stabilitatea financiară este supusă monitorizării agențiilor de rating.