Președintele Nicușor Dan a convocat luni, la Palatul Cotroceni, liderii partidelor parlamentare pentru a desfășura o nouă rundă de consultări. Scopul acestor discuții este desemnarea unui nou prim-ministru, după ce încercările anterioare de formare a unui guvern au eșuat. Șeful statului a anunțat acest program în timpul unei vizite oficiale în Cehia, subliniind necesitatea de a obține un consens politic pentru a ieși din criza actuală.
Această nouă încercare reprezintă a patra nominalizare pentru funcția de premier de la începutul crizei politice, declanșată de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Anterior, prima propunere a fost Eugen Tomac, însă acesta și-și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, din lipsa susținerii necesare. Ulterior, a fost propus Adrian Veștea, de la PNL, însă cabinetul său a primit doar 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă” în sesiunea din 22 iunie.
Ultima încercare de învestitură a fost cea a lui Siegfried Mureșan, o propunere comună susținută de PNL, USR și UDMR în perioada verii. Această candidatură nu a reușit să obțină votul necesar în Parlament, înregistrând 182 de voturi „pentru” și 15 voturi „împotrivă”, un rezultat inferior celui obținut de cabinetul lui Adrian Veștea. Nicușor Dan a explicat că este vital ca partidele și cetățenii să înțeleagă importanța consensului în acest proces de decizie.
Președintele a declarat că alegerile anticipate nu constituie o soluție viabilă pentru rezolvarea instabilității, deoarece ar putea prelungi perioada de incertitudine cu câteva luni. Nicușor Dan a menționat că un guvern interimar nu poate efectua rectificări bugetare și că investitorii, băncile și fondurile care finanțează România au transmis mesajul că nu este momentul pentru scrutin. „Nu ne jucăm cu soarta acestei țări ca să vedem ce iese dintr-o alegere”, a declarat președintele.
Conform prevederilor de la Articolul 89 din Constituția României, procedura de formare a Guvernului poate continua prin desemnarea unei alte persoane, fără a fi obligatorie dizolvarea Parlamentului. Șeful statului poate decide însă dizolvarea Camerei, dacă aceasta nu acordă votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după ce au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Astfel, procesul de consultări de luni este un pas esențial în respectarea acestui cadru legal.
În contextul actual de instabilitate politică, România traversează o perioadă de dificultate în formarea unei majorități parlamentare stabile. Criza a început odată cu moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, ceea ce a dus la succesive eșecuri ale propunerilor de premier. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea partidelor de a colabora pentru a asigura funcționarea instituțiilor statului și stabilitatea economică a țării.