Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri că există o necesitate urgentă de a găsi o modalitate de eșalonare a plății sumelor datorate magistraților. Această măsură este vizată pentru a preveni apariția unor perturbări majore în cadrul bugetului de stat. Decizia vine în contextul unei datorii care depășește două miliarde de euro, acumulată în urma unor hotărâri judecătorești definitive care obligă Executivul la achitarea unor restanțe salariale către sistemul judiciar.
Alexandru Nazare a subliniat că suma implicată este extrem de mare pentru resursele disponibile. Ministrul a exprimat speranța că, printr-un dialog organizat în cel mai scurt timp la nivelul primului ministru, se va putea ajunge la o soluție de plată structurată. Scopul principal al acestui proces de negociere este ca sumele datorate să fie achitate într-un mod care să nu afecteze stabilitatea financiară a țării și să nu provoace dezechilibre bugetare.
Datoria de peste două miliarde de euro a fost generată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Guvernului României. Procesul a vizat plata restanțelor salariale ale magistraților, după ce instituția a dat în judecată executivul. Sentința finală confirmă faptul că magistrații au dreptul la aceste sume, care provin din majorări salariale stabilite prin sentințe definitive, fiind deja obiectul unor eșalonări realizate de guvernele precedente.
Instanța a stabilit că plata trebuie efectuată în termen de 10 zile, sub amenințarea unor penalități severe. În cazul în care Guvernul nu respectă acest termen, acesta ar trebui să plătească penalități de 1% pe zi, ceea ce reprezintă un total de 356% pe an. Guvernul a încercat să solicite sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, însă această cerere a fost respinsă de instanță ca fiind inadmisibilă.
Suma discutată în cadrul acestui litigiu reprezintă aproximativ 5,2 miliarde de lei, echivalentul a un miliard de euro. Procesul de fond a fost judecat inițial la Curtea de Apel București, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat sentința pronunțată anterior. Decizia este definitivă și a fost comunicată părților implicate în urma procesului de contencios administrativ și fiscal care a implicat și Ministerul Finanțelor.
Această situație financiară apare într-un moment în care Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar cash pentru anul curent ar putea atinge ținta de 6,25% din PIB. Presiunea exercitată de aceste plăți masive către magistrați vine într-un cadru economic în care gestionarea deficitului rămâne o prioritate pentru autoritățile guvernamentale, având în vedere impactul direct asupra stabilității bugetare a statului.