Mănăstirea Dragomirna, un complex arhitectural cu ziduri masive de apărare ridicate în secolul al XVII-lea, a avut un rol istoric complex în perioada interbelică. Dincolo de statutul de obiect de cult, acest spațiu a fost utilizat pentru a izola deținuți politici prin decizia Regelui Carol al II-lea. În contextul instaurării dictaturii personale la începutul anului 1938, mănăstirea a devenit un punct strategic pentru controlul opoziției politice de extremă dreaptă.
În noaptea de 16 spre 17 aprilie 1938, după ce a desființat Constituția democratică, regimul a ordonat arestarea a mii de membri ai Mișcării Legionare. Ministerul de Interne a decis transformarea unor complexe precum Dragomirna, Tismana și Sadova în lagăre administrative. Dragomirna a fost aleasă datorită poziției sale izolate în județul Suceava, fiind înconjurată de păduri compacte, ceea ce permitea izolarea completă a deținuților printr-un singur cordon militar de jandarmerie.
În acest lagăr de internare au fost aduși sute de persoane, printre care studenți, avocați, preoți și intelectuali naționaliști. Regimul de detenție era unul de uzură psihologică, având ca scop principal forțarea deținuților să semneze declarații de renunțare la Mișcare și să jure credință regelui. Mulți dintre cei care refuzau să cedeze erau transferați ulterior în locații mult mai dure, precum lagărul de la Miercurea-Ciuc.
Conflictul politic ce a dus la aceste arestări s-a încheiat sângeros în noiembrie 1938. În acea perioadă, liderul Corneliu Zelea Codreanu și alți treisprezece lideri legionari au fost asasinați de jandarmi în pădurea Tâncăbești. Această perioadă de instabilitate politică a marcat o tranziție dură de la o democrație funcțională la o dictatură personală, utilizând spații precum mănăstirea Dragomirna pentru a neutraliza influența organizațiilor de extremă dreaptă.
Actualitatea mănăstirii a fost marcată recent de o vizită a președintelui Nicușor Dan, care a înnoptat în acest loc în drumul său spre Ucraina. Acesta a participat la Summitul Inițiativei pentru Integrare Carpatică și a avut o întrevedere cu ÎPS Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Nicușor Dan a descris această oprire ca fiind un demers administrativ și cultural, menit să înțeleagă realitățile locale, în ciuda reacțiilor critice din partea unor-alti electorat.
În perioada actuală, deciziile privind infrastructura și resursele financiare rămân subiecte de interes pentru societate, precum și propunerile privind actualizarea sistemelor de investiții sau amânările solicitate de autorități precum CNAIR. Aceste discuții despre reforme și administrare reflectă un context social în care stabilitatea instituțională și gestionarea resurselor publice sunt monitorizate constant de către cetățeni și decidenți.