Premierul desemnat Luca Niculescu, care nu este membru al niciunui partid politic, trebuie să decidă structura viitorului Cabinet într-un context de criză guvernamentală de cinci luni. După ce Parlamentul a respins anterior propunerea lui Siegfried Mureșan, președintele Nicușor Dan l-a numit pe Niculescu pentru a conduce guvernul. Acesta are la dispoziție un termen de maximum zece zile pentru a solicita votul de încredere de la Parlament asupra programului de guvernare și a listei de miniștri.
Politologul Eugen Gabor susține că cea mai probabilă soluție pentru componența guvernului este varianta hibridă, care să combine politicienii cu experții tehnocrați. Această abordare ar putea facilita includerea mai multor formațiuni politice în formula de guvernare, însă rămâne o provocare majoră. O alternativă ar fi un cabinet format exclusiv din tehnocrați, însă această opțiune este dificil de acceptat pentru PSD, având în vedere asigurările primite de aleșii locali ai partidului în perioada aprilie-mai.
Problema principală pentru Luca Niculescu rămâne aritmetica parlamentară și capacitatea de a obține sprijinul necesar pentru învestire. Șansele de a fi învestit sunt estimate la aproximativ 50%, iar politologul Eugen Gabor menționează că premierul desemnat ar putea depune mandatul dacă realizează că nu poate obține minimum 233 de voturi. Factorul decisiv în acest proces este poziționarea PSD, partid care i-a acordat lui Sorin Grindeanu un mandat de negociere pentru a asculta propunerile noului premier.
În cadrul PSD există însă și un curent care preferă o apropiere de AUR, ceea ce complică situația. Dacă Sorin Grindeanu reușește să se impună, vor deveni esențiale poziționările partidelor PNL și UDMR. Chiar dacă Bolojan ar accepta un guvern condus de Niculescu cu miniștri din PSD, ar fi complicat să convingă aripa majoritară din PNL să îl urmeze, având în vedere antagonismele create anterior de Nicușor Dan.
Profilul profesional al lui Luca Niculescu ar putea fi un avantaj în negocierea Cabinetului, fiind diplomat și coordonator național al procesului de aderare a României la OCDE. Anterior, el a ocupat funcția de ambasador în Franța, Monaco și Andorra. Eugen Gabor subliniază că experiența sa în gestionarea dosarelor economice și abilitățile lingvistice sunt puncte forte, în contrast cu ultimii doi premieri, Ciolacu și Bolojan, care nu vorbesc limbi străine.
Această perioadă de instabilitate politică urmează după căderea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, marcând a patra nominalizare pentru funcția de prim-ministru. Tensiunile dintre partidele de guvernare și opoziție continuă să influențeze procesul de formare a unei noi majorități, în timp ce actorii politici evaluează posibilitatea de a colabora sau de a refuza sprijinul pentru noul Cabinet propus.