Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi soluția definitivă într-un proces major care implică Guvernul și Ministerul Finanțelor. Disputa vizează neplata restanțelor salariale ale magistraților, o sumă estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Această decizie vine după ce instanța supremă a amânat deja de cinci ori pronunțarea unei soluții în acest caz de mare anvergură.
Procesul a ajuns în etapa de recurs după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte. Decizia Curții de Apel a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. În acest context, Curtea de Apel a stabilit că plata trebuie efectuată în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În cazul în care plata nu este efectuată la timp, sunt prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. De asemenea, s-a stabilit o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Înalta Curte, prin președintele sa, Lia Savonea, susține că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, deținători de titluri executorii neexecutate de peste zece ani.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs împotriva deciziei Curții de Apel București, procesul fiind judecat de un complet format din Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu. Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. Mai mult, s-a cerut suspendarea procesului până la primirea unui răspuns de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat că sesizarea Curții Constituționale este necesară pentru a rezolva un conflict juridic de natură constituțională. Acesta a susținut că Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența sau legitimitatea de a stabili modul de distribuție a banilor publici. Conform declarațiilor sale, acțiunile instanței reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului și perturbă echilibrul bugetar.
În sistemul juridic român, astfel de litigii privind drepturile salariale sunt adesea legate de procesul de rectificare bugetară anuală. Deciziile instanțelor de contencios administrativ pot impune modificări în bugetul de stat pentru a acoperi obligațiile legale ale statului față de angajații din sectorul public. Această situație reflectă tensiunea dintre puterea legislativă, cea executivă și cea judecătorească în gestionarea resurselor publice.
#justitie #magistrati #guvern #salarii #instanta