Ilie Bolojan a declarat sâmbătă seara că nu va demisiona din funcția de premier interimar și că își va exercita atribuțiile până la momentul în care va putea transmite mandatul unui succesor. Premierul interimar a subliniat că intenționează să rămână în funcție până când procesul de numire a unui nou lider va fi finalizat, evitând astfel o criză politică mai profundă.
Acesta a avertizat că demisia unui premier sau a unor miniștri dintr-un guvern care a fost deja demis ar putea accentua criza actuală. Conform declarațiilor sale, plecarea bruscă ar bloca activitățile guvernamentale curente, un gest pe care l-a numit iresponsabil. Ilie Bolojan a susținut că primul pas necesar pentru deblocarea situației este desemnarea de către președintele României a unui premier care să poată negocia sprijinul parlamentar.
Premierul interimar a subliniat că România are nevoie cât mai repede de un guvern care să beneficieze de încredere. El a menționat că prelungirea stării de provizorat poate genera costuri economice semnificative pentru cetățeni. Instabilitatea politică poate duce la creșterea dobânzilor, iar fiecare punct procentual poate însemna miliarde de euro pierdute anual, afectând astfel evaluarea ratingului de țară și încrederea investitorilor.
Pe lista priorităților pentru noul Executiv se află necesitatea unei rectificări bugetare și finalizarea procedurilor legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ilie Bolojan a indicat faptul că fondurile destinate sectoarelor sănătate și transporturi sunt pe cale să se epuizeze. De asemenea, noul guvern va trebui să gestioneze elaborarea bugetului pentru anul 2027, menținând direcția de redare convenită cu partenerii.
În ceea ce privește compoziția politică, Ilie Bolojan a susținut ideea unui guvern de tehnocrați, descris ca fiind un guvern „neutru”. El a respins posibilitatea unui cabinet în care miniștrii ar fi controlați politic de PSD. Afirmă că refuzul PNL de a valida un guvern cu PSD este bazat pe lecția coaliției anterioare, susținând că PSD urmărește doar interese proprii, nu și interesul real al României.
În contextul instabilității politice, discuțiile despre reziliența instituțională sunt frecvente în spațiul public. În alte contexte oficiale, s-a subliniat importanța unei culturi a rezilienței, unde pregătirea trebuie să înceapă în instituții, școli și comunități locale, pentru a asigura securitatea națională în situații de criză.