Ilie Bolojan a oferit detalii despre deciziile fiscale luate în perioada în care a ocupat funcția de premier, abordând subiectul supraimpozitării contractelor part-time. Fostul lider a recunoscut că această măsură nu a fost una corectă, dar a explicat necesitatea de a menține echilibrul bugetar în contextul unor constrângeri economice severe. Declarațiile sale vin în contextul discuțiilor despre reformele fiscale și despre modul în care veniturile statului sunt gestionate pentru a susține serviciile publice.
În ceea ce privește taxarea suplimentară a celor care lucrează cu program parțial, Ilie Bolojan a susținut că principiul corect ar fi ca plata să fie direct proporțională cu numărul de ore lucrate. Deși a admis că implementarea măsurii nu a fost una bună, el a subliniat că orice modificare legislativă care reduce veniturile statului sau crește cheltuielile trebuie adoptată cu atenție pentru a păstra echilibrul bugetar. Decizia finală asupra acestui subiect depinde, în opinia sa, de planurile bugetare ale noului guvern.
Fostul premier a explicat și de ce s-a optat pentru majorarea TVA în loc de alte reforme administrative sau fiscale mai profunde. Ilie Bolojan a menționat că restructurările nu puteau fi realizate rapid și că țara avea necesitatea urgentă de a evita suspendarea fondurilor europene. El a criticat abordarea actuală a celor care caută să prezinte situația financiară ca pe o moștenire dezastruoasă, afirmând că nu este un populist și că contextul a impus anumite alegeri dificile.
Un alt subiect abordat de Ilie Bolojan a fost conceptul de aristocrație bugetară, referindu-se la conducerea companiilor din sectorul public. El a declarat că nu reprezintă o problemă ca un director de companie de stat să câștige 10.000 de euro sau să primească bonusuri de performanță. Problema apare atunci când aceste companii, care operează în condiții de monopol, nu realizează investiții necesare și nu oferă servicii de calitate, bazându-se doar pe creșterea tarifelor pentru a genera profituri.
Ilie Bolojan a avertizat asupra riscurilor generate de un model de gestionare a banului public care combină venituri mici cu cheltuieli sociale mari și un aparat de stat ineficient. El a susținut că un sistem de sănătate sau de educație funcțional necesită venituri corespunzătoare. Fără o restructurare a veniturilor, România riscă o situație de instabilitate, comparând acest amestec de elemente cu un cocktail care poate duce la o explozie socială și economică.
Gestionarea bugetului de stat și a veniturilor fiscale rămâne un subiect central în dezbaterea politică din România, influențând direct capacitatea de finanțare a serviciilor publice. Deciziile privind taxarea muncii și nivelul TVA-ului sunt instrumente utilizate pentru a echilibra deficitul bugetar și pentru a asigura continuitatea fluxului de fonduri, inclusiv pe cele provenite din cadrul Uniunii Europene, esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și a sistemelor sociale.