Ilie Bolojan a realizat luni, la Palatul Victoria, bilanțul mandatului său de premier, după aproape 16 luni de funcție. În cadrul unei conferințe de presă, acesta a descris situația dificilă de la începutul guvernării, afirmând că a preluat o țară aflată cu spatele la zid. Premierul a subliniat că România se confrunta cu un deficit record, atât la nivel bugetar, cât și prin lipsa încrederii externe, într-un moment în care nimeni nu dorea să preia conducerea țării.
Conform declarațiilor lui Ilie Bolojan, situația din iunie anul trecut era extrem de gravă, fiind marcată de un deficit de 9,3% și de o creștere economică bazată exclusiv pe consum și datorie. El a menționat că PNRR-ul era blocat, existând un risc iminent de pierdere a fondurilor europene, pe lângă riscul real de intrare în incapacitate de plată. Această perioadă a fost caracterizată de o societate fragmentată după anularea alegerilor și de o lipsă de încredere din partea Comisiei Europene și a piețelor financiare.
Pentru a aduce fonduri la buget și a reduce deficitul, Ilie Bolojan a admis că a fost obligat să implementeze măsuri dure, precum creșterea TVA-ului. Premierul a explicat că a refuzat să facă promisiuni fără acoperere și că a ales să nu ascundă realitatea românilor, chiar dacă deciziile au dus la o scădere a nivelului de trai pentru familii, angajați sau pensionari. El a subliniat că efortul cetățenilor a fost necesar pentru a trece de la un consum alimentat de datorii la o economie bazată pe producție și competitivitate.
Un punct central al redresării a fost gestionarea fondurilor europene prin programul PNRR, pe care Ilie Bolojan l-a găsit blocat și supracontractat. El a declarat că România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR, existând posibilitatea de a ajunge la 90% prin două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Totodată, a menționat că proiectele de autostrăzi din nord-estul României au fost transferate către programul SAFE pentru a evita eșecul finanțării acestora.
Ilie Bolojan a vorbit și despre creșterea datoriei, explicând că aceasta a fost influențată de plata împrumuturilor cu dobânzi mari, la nivel internațional. El a caracterizat consumul bazat pe bani împrumutați ca fiind de tip toxic, motiv pentru care a fost necesară eliminarea acestuia pentru a ieși din această situație. Inflația a fost prezentată ca un rezultat al unor corecții interne, dar și al unor crize externe care au fost în afara controlului guvernului român.
În cadrul procesului de guvernare, deciziile economice au fost influențate de contextul politică și de necesitatea de a menține resursele pentru investiții. În perioada recentă, procesul de formare a noilor echipe de guvernare a inclus audieri pentru membrii Cabinetului, în contextul tranziției de la vechiul mandat către cel viitor, într-un cadru de reforme bugetare necesare pentru stabilitatea financiară a statului.