Ilie Bolojan a vorbit despre dificultățile majore întâmpinate în procesul de reformă a administrației publice, subliniind rezistența puternică a sistemului. În cadrul evenimentului Rethink România, fostul premier a explicat că implementarea schimbărilor este îngreunată de lipsa unei majorități politice solide și de absența unor oameni competenți. Acesta a menționat că, deși în cadrul partidelor există persoane raționale cu care se poate lucra, există și categorii de persoane care blochează progresul.
Fostul șef al Executivului a relatat o experiență personală din perioada în care a ocupat funcția de premier, când a constatat o atitudine ostilă din partea unor funcționari. Ilie Bolojan a declarat că a auzit în cadrul Guvernului, la momentul sosirii sa, afirmația: „Îi dresăm și pe ăștia”. Această reacție a demonstrat faptul că mașinăria sistemului monitoriza constant cât timp vor rămâne noii lideri în funcție, pregătindu-se pentru adaptarea la schimbare.
Instabilitatea politică și schimbările frecvente de premieri reprezintă un obstacol în calea reformelor, oferind administrația timp necesar pentru a rezista inițiativelor de modernizare. Ilie Bolojan a comparat situația din România cu cea a Croației, observând că România a avut 10 premieri într-o perioadă relativ scurtă. El a susținut că este imposibil să se realizeze o schimbare reală fără a dispune de un timp suficient de lung la guvernare pentru a consolida măsurile luate.
Un alt aspect critic semnalat de fostul premier este lipsa de recompensare a funcționarilor profesioniști care își îndeplinesc sarcinile corect. Ilie Bolojan a descris această situație ca fiind o formă de „feudă”, în care cei care vor să muncească sunt dezavantajați față de angajații mai puțin performanți. Această lipsă de respect și de stimulente financiare funcționează ca un factor inhibitor, care îi face pe cei competenți să își piardă interesul pentru muncă.
În ceea ce privește încrederea în instituții, Ilie Bolojan a acuzat politicii de crearea unor așteptări care nu pot fi onorate, generând astfel nemulțumiri în rândul cetățenilor. El a menționat ca exemplu cheltuielile din anul 2024, când statul a cheltuit cu 150 de miliarde de lei mai mult decât a încasat. Fostul premier a afirmat că a încercat să spună adevărul, chiar dacă acesta este neplăcut, pentru a evita promisiunile politice care nu pot fi susținute de resursele reale ale statului.
Instabilitatea guvernamentară și schimbările rapide de la vârful administrației sunt fenomene care afectează direct capacitatea statului de a implementa politici de lungă durată. În România, numărul scurt de mandate ale premierilor a împiedicat stabilirea unor direcții clare de dezvoltare, unlike în alte țări europice unde stabilitatea politică permite aplicarea unor reforme structurale pe parcursul unui deceniu.